Nu luaţi decizii importante în avion! Un specialist explică de ce

Profesorul David Gradwell, de la King’s College London, un renumit specialist britanic medic în problemele determinate de călătoriile cu avionul, atrage atenţia asupra faptului că, în avion, performanţele cognitive sunt diminuate ca urmare a unor condiţii specifice: în cabina avionului, presiunea aerului este mai scăzută decât la nivelul mării, astfel încât creierul utilizează mai puţin eficient oxigenul, ceea ce reduce eficacitatea proceselor cognitive.

Când un avion zboară la o altitudine de 12.000 metri, presiunea în cabină este echivalentă cu cea întâlnită în aer liber la altitudinea de 2.000 – 2.500 metri, 

• Coreea de Nord a lansat o nouă navă de război de 5.000 de tone
• Vladimir Putin ar fi gata să discute despre pace în Ucraina „fără condiții prealabile”

„Procesul învăţării este afectat, într-o oarecare măsură, la altitudinea de 2.500 m, astfel încât performanţa legată de executarea unor activităţi recent învăţate este şi ea afectată. [În asemenea condiţii], nu e cazul să iei cele mai importante decizii din viaţă”, explică prof. Gradwell.

În schimb, dacă e vorba despre activităţi care au fost îndelung exersate anterior, este improbabil ca performanţele să fie afectate.

„Dacă obişnuieşti să dezlegi cuvinte încrucişate, o să te descurci foarte bine şi în avion. Dar dacă rebusurile sunt ceva nou pentru tine, probabil că în avion vei avea probleme cu ele”, mai mult decât ar fi de aşteptat.

Aceste observaţii explică de ce performanţele piloţilor de pe cursele comerciale nu sunt afectate de presiunea scăzută. Ei se antrenează multe ore la sol, pe un simulator, înainte de a trebui să execute aceleaşi manevre în zbor.

Prof. Gradwell afirmă că recomandările sale devin şi mai pertinente în condiţiile în care, odată cu răspândirea accesului la internet la bordul avioanelor, oamenii de afaceri sunt tentaţi să folosească timpul petrecut în avion pentru a lucra.

”Cei care abia aşteaptă să poată trimite mesaje email în cursul zborului ar trebui să se gândească de două ori înainte de a trimite un mesaj directorului băncii, de exemplu”, spune el.

Sursa: Mail Online