Tradiţii româneşti: ce obiceiuri de Paşte există în Mureş?

În Sânmihai (Mureş) se păstrează, an de an, unul din cele mai vechi obiceiuri de Paşte, Fugăritul „Pogăniciului”, legat şi de muncile agrare, care îl sărbătoreşte pe cel mai harnic fecior din sat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În a doua zi de Paşte, imediat după ieşirea de la biserică, gospodarii din Sânmihai se adună pe dealul satului, pentru un obicei păstrat cu sfinţenie – Fugăritul „Pogăniciului”.

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

„Pogăniciul” constituie practic o recunoaştere ca membru al colectivităţii agrare a feciorului care a ieşit primul la arat în primăvară. Obiceiul, legat la origine de anul agrar, implică „Pogăniciul” şi şapte „fugari” – alţi tineri care îl urmăresc, desculţi, în timp ce acesta încearcă să ajungă, fugind, la biserică. Dacă reuşeşte, „Pogăniciul” trebuie să urce în turnul bisericii şi să tragă clopotele, fiind apoi cinstit cu băutură şi ouă roşii de urmăritori. Dacă, dimpotrivă, este prins, este aruncat în pârâul ce traversează satul, apoi trebuie să le facă cinste.

Un alt obicei de Paşte din Mureş este strigatul fetelor din turla bisericii, în satul Petea, care are loc imediat după slujba de Înviere şi în cadrul căruia băieţii aprind un foc mare, după care urcă în turla bisericii pentru a striga, în versuri, despre lucrurile rele făcute de tinerele de măritat.

Pe parcursul evenimentului, unul din tineri, comornicul, trebuie să păzească toaca de hoţi. Dacă aceasta este furată, trebuie răscumpărată cu ouă roşii şi vin.

În mai multe localităţi din judeţ se practică şi „udatul fetelor” de Paşti, obicei preluat de la maghiari, în care tinerele femei sunt stropite cu parfum de bărbaţi.

Sursa: Mediafax