Kevin Ma, un inginer specializat în robotică, a reuşit alături de colegii săi să construiască un roboţel zburător de dimensiunile unei muşte ce poate zbura într-un mod similar acestor insecte.
„Este o reuşită extraordinară în inginerie, rezultatul a 15 ani de eforturi”, a comentat Ronald Fearing, un inginer de la Universitatea California, Berkeley.
Dispozitivul foloseşte straturi ultrasubţiri de materiale pentru a permite aripilor insectei-robot să bată de 120 de ori pe secundă, la fel ca o muscă adevărată. „Pentru a reuşi acest lucru a fost nevoie de inovaţii importante în tehnicile de fabricaţie şi de proiectare”, a explicat Fearing.
Aripile robotului sunt realizate dintr-un strat subţire de poliester ranforsat cu „coaste” din fibre de carbon, iar „muşchii” robotului sunt realizaţi din cristale piezoelectrice ce se strâng sau se întind în funcţie de voltajul aplicat.
Unele componente măsoară doar câţiva micrometri în diametru, astfel că sunt extrem de dificil de realizat folosind tehnologiile convenţionale. Cercetătorii au recurs la un procedeu inedit de îndoire a materialelor, similar celui folosit în cazul cărţilor pentru copii de tip pop-up. Astfel, inginerii au conceput straturi de materiale plate, capabile de a fi îndoite, ce aveau „balamale” flexibile ce permiteau realizarea structurii tridimensionale. „E mai uşor de realizat structuri bidimensionale pe care să le îndoim ulterior pentru a realiza structuri tridimensionale decât să producem direct structuri tridimensionale”, a explicat Ma.
Micuţul robot cântăreşte doar 80 de miligrame, dar nu poartă o sursă proprie de energie, astfel că este nevoit să rămână la sol. De asemenea, are nevoie de un computer care să monitorizeze mişcarea sa şi să-i ajusteze mişcările. Cu toate acestea, este primul robot realizat vreodată capabil să imite toate mişcările unei muşte, inclusiv planarea.
Cel mai mare obstacol tehnic în calea zborului independent este realizarea unei baterii suficient de mici încât să poată fi purtată de musca-robot. Momentan, cele mai mici baterii care pot conţine suficientă energie cântăresc jumătate de gram, adică de 10 ori mai mult decât poate purta insecta robot. Ma crede că acest obstacol va putea fi depăşit în 5-10 ani.
Dacă cercetătorii pot realiza o astfel de baterie, iar insecta-robot poate fi dotată cu senzori de bord, Ma crede că roboţii ar putea fi utili pentru operaţiuni de căutare şi salvare în urma prăbuşirii unei clădiri şi pentru polenizarea plantelor în contextul reducerii populaţiei de albine.
Iată cum arată robotul-muscă realizat de cercetătorii de la Harvard: