Hawking a ţinut o prelegere intitulată „Originea Universului”, iar cozile pentru bilete au început să se formeze cu 12 ore înainte de prelegerea faimosului fizician. Cu două ore înainte de începerea prelegerii, cozile depăşeau 400 de metri.
În cele din urmă, reprezentanţii universităţii au decis să transmită prelegerea în direct în interiorul unui al doilea auditoriu şi pe un ecran gigantic situat în faţa unei peluze pe care s-au adunat 1.000 de persoane. Un doritor a oferit 1.000 de dolari pentru un bilet la prelegerea ştiinţifică, însă nimeni nu a fost dispus să-şi vândă preţiosul tichet.
Stephen Hawking a început prelegerea recitând un mit al creaţiei din Africa, iar apoi a trecut la marile întrebări, precum „De ce suntem aici?”.
Fizicianul a notat că numeroase persoane caută o soluţie divină pentru a contracara teoriile fizicienilor, iar la un moment dat a întrebat „Ce făcea Dumnezeu înainte de creaţia divină? Pregătea Iadul pentru persoane care pun întrebări de acest tip?”.
Hawking a explicat: „Noi, oamenii, suntem produsul unor fluctuaţii cuantice ce au avut loc la începutul universului”.
După ce a sintetizat ideile religioase despre crearea Universului, Hawking a detaliat explicaţiile ştiinţifice oferite de cercetători, detaliind inclusiv teoria stării continue postulate de Fred Hoyle şi Thomas Gold. Această idee susţine că nu există un început sau un sfârşit şi că galaxiile continuă să se formeze din materie creată spontan.
Hawking a explicat de ce această teorie şi numeroase alte idei sunt infirmate de observaţiile făcute recent de telescoape spaţiale şi de alte instrumente.
După ce a oferit câteva informaţii elementare despre fizica relativistă şi cosmologie, Hawking a adus în discuţia ideea unui Big Bang repetat. Fizicianul a subliniat că în anii ’80 el a demonstrat alături de Roger Penrose că universul nu ar putea „reveni” după ce se contractă, aşa cum susţineau unii cercetători.
Aşadar, timpul a început odată cu Big Bangul, iar acest eveniment a avut loc o singură dată, a spus Hawking. Vârsta universului – estimată la aproximativ 13,8 miliarde de ani – se potriveşte cu modelul estimat de cercetători, iar maturitatea galaxiilor observate pare la rândul său să confirme acest model.
Hawking a făcut un alt comentariu referitor la religia modernă, rememorând un moment din anii ’80 în care a publicat o cercetare referitoare la momentul în care „s-a născut” Universul. Atunci, Papa Ioan Paul al II-lea a „certat” oamenii de ştiinţă, anunţând că aceştia nu ar trebui să studieze momentul creaţiei, pentru că este sfânt. „Mă bucur că nu am fost dat pe mâna Inchiziţiei”, a glumit Hawking.
Hawking s-a declarat dezamăgit de descoperirea recentă a bosonului Higgs: „Fizica ar fi mult mai interesantă dacă cercetătorii nu ar fi descoperit această particulă”, a explicat cosmologul.
Fizicianul a încheiat prelegerea referindu-se la „Teoria M”, ce se bazează parţial pe idei postulate de un alt fizician celebru, Richard Feynman. Hawking consideră că această teorie este singura idee mare care explică ceea ce a observat.
Teoria M susţine că mai multe universuri au fost create din nimic, explică Hawking, numeroase istorii şi stări ale existenţei fiind posibile. În doar câteva din aceste stări de existenţă este posibilă existenţa formelor de viaţă, iar omenirea ar putea exista într-un număr şi mai restrâns de stări de existenţă. Hawking a subliniat că se simte norocos să trăiască în această stare a existenţei.
Hawking a încheiat prelegerea cu o pleadoarie în favoarea continuării explorării cosmosului: „Trebuie să continuăm să mergem în spaţiu pentru viitorul umanităţii. Nu cred că vom supravieţui încă 1.000 de ani fără a scăpa de pe această planetă fragilă”.