Pionierul acestui experiment este Wieger Wamelink, un ecolog care lucrează la Alterra – Wageningen UR, un centru de cercetări din Olanda.
El şi echipa sa intenţionează să verifice dacă solul de pe alte corpuri cereşti are calităţile necesare pentru a permite supravieţuirea plantelor terestre.
Primele experienţe se vor referi la cultivarea plantelor pe Lună, deoarece compoziţia solului selenar este deja cunoscută, în urma analizelor realizate pe mostrele aduse din cele câteva expediţii umane pe Lună. Oamenii de ştiinţă vor studia substratul pentru a afla dacă are compoziţia potrivită ori dacă îi lipsesc anumite elemente esenţiale pentru plante – un studiu care nu a mai fost întreprins anterior.
Treptat, pe măsură ce vom afla mai multe lucruri despre Marte, şi solul marţian va fi inclus în analize, chiar dacă nu avem încă mostre, ci doar datele furnizate de misiunile fără echipaj uman trimise pe Marte, precum Curiosity.
Cercetătorii vor compara cerinţele de cultură ale diferitelor plante cu compoziţia solului de pe Lună şi Marte. Apelând la o baza de date ce cuprinde 25 de caracateristici abiotice necesare pentru creşterea optimă a diferitelor specii de plante, se poate calcula dacă o anumită specie ar supravieţui sau nu plantării în solul selener ori marţian.
Se porneşte de la premisa că va exista atmosferă, realizată artifical, în interiorul unor construcţii din colonie; se presupune, de asemenea, că va fi disponibilă apa. Plantele ar produce oxigen (în urma fotosintezei) şi ar recicla dioxidul de carbon, creând, în cele din urmă, un fel de ecosistem.
Un alt aspect al experimentului va consta în plantarea efectivă a unor răsaduri de diferite specii vegetale într-un substrat artificial ce imită solul selenar sau marţian, substrat furnizat de NASA. Creşterea plantelor în aceste condiţii va fi comparată cu creşterea aceloraşi specii de plante în sol obişnuit, de pe Pământ.
Primele culturi experimentale de acest tip vor fi plantate în sere pe data de 2 aprilie 2013.
Sursa: Science Daily