Misterioasele „cercuri ale zânelor” descoperite în deşert şi-au găsit rezolvarea!

Purtând numele de „cercuri ale zânelor”, aceste desene apar în tiparuri regulate de-a lungul unei fâşii subţiri din deşertul Namib, aflate între Angola şi Africa de Sud, şi se menţin intacte timp de câteva decenii. Cauza acestor cercuri a fost îndelung dezbătută de cercetători, dar acum un nou studiu publicat în jurnalul Science sugerează că responsabilă este o specie de termită de deşert, Psammotermes allocerus.

De-a lungul timpului, cercetătorii au propus mai multe idei pentru rezolvarea acestui mister, de la „plante care se autoorganizează” până la furnici carnivore. Şi termitele au fost propuse ca soluţie, dar până de curând nu existau dovezi în favoarea acestei ipoteze.

• Un nou record istoric pentru prețul aurului. A fost depășit pragul de 4.400 de dolari pe…
• Cum facem față sărbătorilor fără excese alimentare?

Studiind bizarele tiparuri, biologul Norbert Juergens de la Universitatea Hamburg a observat că întotdeauna când vedea un astfel de cerc, în apropiere se găseau şi termite de nisip.

Juergens a măsurat cantitatea de apă din solul aflat în mijlocul cercurilor în perioada cuprinsă între 2006 şi 2012. Biologul a descoperit că în primii 100 ce centimetri de sol se găseau mai bine de 5 centimetri de apă, chiar şi în cele mai uscate perioade ale anului. Umiditatea solului sub primii 40 de centimetri era de 5% sau mai mare de-a lungul unei perioade de 4 ani.

Juergens a bănuit că, fără o iarbă care să absoarbă apa de ploaie şi să o elibereze înapoi în atmosferă prin procesul de evaporare, toată apa se acumula în solul poros. Astfel, această sursă de apă ar fi fost suficientă pentru a menţine termitele în viaţă şi active în timpul anotimpului uscat, permiţând totodată ierbii să supravieţuiască la marginea cercului.

Biologul a studiat toate organismele ce se găseau în apropierea „cercurilor zânelor”. Singura fiinţă pe care a identificat-o în mod constant în apropierea majorităţii cercurilor era termita de nisip. De asemenea, cercetătorul a descoperit că majoritatea cercurilor conţineau straturi de nisip cimentat, de materiale obţinute de la plante şi de tuneluri subterane, toate semne ale prezenţei termitei de nisip.

Omul de ştiinţă a identificat alte câteva specii de termite şi trei specii de furnică în zona cercurilor misterioase, însă acestea nu se găseau în preajma tuturor cercurilor studiate.

„Comportamentul termitelor constituie un exemplu de «inginerie a ecosistemului»”, scrie Juergens în cercetarea publicată în Science. Insectele par să se hrănească cu iarba ce formează cercurile caracteristice, sugerează studiul. Cercetătorul nu identifică motivul pentru care termitele au ales să realizeze forme circulare.

Yvette Naude, de la Universitatea Pretoria din Africa de Sud, afirmă că „studiul lui Juergens este o contribuţie utilă în dezbaterea asupra originii cercurilor zânelor”. Cu toate acestea, Naude subliniază că „studiul lui Juergens nu explică motivul ce provoacă mortalitatea subită a plantelor, adică motivul ce duce la formarea cercurilor zânelor”.

Solul din interiorul cercurilor zânelor pare să fie modificat astfel încât plantele nu pot supravieţui, pe când de regulă termitele îmbogăţesc solul, făcându-l mai bun pentru plante, explică Naude. Juergens crede că termitele ronţăie rădăcinile plantelor, motiv pentru care centrul cercurilor este lipsit de vegetaţie.

Deşi este posibil ca termitele nu creeze aceste cercuri, ci doar să trăiască în ele, Juergens a descoperit că acestea erau prezente şi în cele mai timpurii etape ale formării lor, înainte ca iarba să fi murit la suprafaţă. De-a lungul vieţii, termitele mănâncă iarba de marginea cercului, lărgindu-l.

Sursa: LiveScience