Descoperirea care va revoluţiona medicina: un test de 26 de lei ne va testa riscul de apariţie a cancerului
Medicii spun că un simplu test de salivă de doar 5 lire sterline (aproximativ 26 de lei) le poate prezenta pacienţilor un profil personalizat care le arată riscul de dezvoltare a cancerului. Această procedură ar deschide drumul pentru un mod de identificarea personalizată.
Descoperirile au implicaţii majore în tratarea cancerului de prostată. Un astfel de test bazat pe markeri ar putea duce la identifica bărbaţii care au un risc de dezvoltare a bolii 50%.
Un test de identificare a riscului ar putea fi oferit pacienţilor în maxim 5 ani şi ar revoluţiona metodele de tratare pentru cel mai des întâlnit timp de cancer în rândul bărbaţilor din Marea Britanie. Mai bine de 40.000 de bărbaţi sunt diagnosticaţi anual cu un astfel de cancer în Marea Britanie şi aproape 11.000 mor din această cauză. Dacă boala este observată din timp, şansele de supravieţuire sunt de 95%, dar ele scad la doar 60% dacă ea este identificată mai târziu.
„Crearea profilului genetic va putea rafina riscul populaţiei, astfel încât să putem să îi identificăm pe cei care un risc mai crescut. Sperăm ca, în 5 ani, să putem folosi acest tip de tehnologie”, a declarat Ros Eeles, profesor în cadrul Institutului de Cercetarea a Cancerului, din Loandra.
Markerii genetici sunt ca nişte greşeli de scriere în ADN-ul unui om, care cresc riscul ca acesta să dezvolte o boală. Pentru a găsi markerii pentru cancerul de prostată, oamenii de ştiinţă au comparat genomul a 25.000 de pacienţi care sufereau de cancer de prostată cu un număr similar de bărbaţi clinic sănătoşi. Astfel, sau descoperit 23 de noi greşeli în ADN care cresc riscul de dezvoltare a cancerului de prostată . Mai mult, 16 dintre acestea erau proprii celor mai agresive şi ameninţătoare forme de cancer de prostată.
În timp ce majoritatea bărbaţilor sunt purtătorii unui mic număr de markeri genetici pentru cancerul de prostată, cei 1% care prezintă cel mai mare număr de markeri genetici se confruntă cu un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta această boală. Specialiştii susţin că bărbaţii în cauză au un risc de dezvoltare a bolii de 50%.
O investigaţie similară realizată pe cancerul mamar a scos la iveală existenţa a 49 de greşeli genetice care par să ducă la apariţia acestei boli. Femeile care le moştenesc pe acestea au şanse de 30% să dezvolte boala, un risc de trei ori mai mare decât media naţională din Marea Britanie. Unele dintre aceste greşeli erau doar predictive pentru cea mai agresivă şi mai periculoasă formă de cancer, numit cancer mamar în forma estrogen receptor-negativ.
Astăzi, se cunoaşte deja că femeile care poartă mutaţii la nivelul genelor BRCA au un risc crescut de apariţie a cancerului mamar, de aproximativ 65%. Mai mult, cele mai recente studii au demonstrat că femeile care au mutaţii BRCA şi care poartă multe dintre defectele genetice descoperite au cu 80% mai multe şanse de a dezvolta boala.
În cea de-a treia parte din studiu, care a implicat 130 de instituţii din întreaga lume, oamenii de ştiinţă au comparat genomul pacienţilor care sufereau de cancer ovarian cu cel al femeilor clinic sănătoase. Studiul a scos la iveală existenţa a 8 noi regiuni genetice care amplifică riscul de apariţie a bolii. Astfel, în total există 12 regiuni genetice care au această funcţie. Împreună, ele au un efect marginal asupra riscului de cancer, crescându-l de la 1,8% la 4%.
Eeles susţine că în viitorul apropiat un simplu test efectuat la medicul de familie ar putea fi interpretat de un computer pentru a-i crea fiecărui pacient un profil personalizat care indică riscul de dezvoltare a acestor tipuri de cancer. Imediat ce testele sunt valabile, medicii le-ar putea îmbunătăţi acurateţe adăugând factori ce ţin de stilul de viaţă. De exemplu, riscul de apariţie a cancerului mamar este crescut de alcool şi dieta bogată în grăsimi şi diminuat de sarcină şi alăptare.
În prezent sunt realizate teste pentru a studia care este cel mai bun mod de folosi aceste teste şi modul în care programele de depistare ar putea să funcţioneze sau să fie modificate.
În cazul cancerului de prostată, nu este clar la ce vârstă ar trebui bărbaţii să fie testaţi. Din moment ce cancerul de prostată apare, de regulă, după vârsta de 40 de ani, testarea timpurie ar putea cauza anxietate prelungită. De asemenea, nu este clar dacă bărbaţii care au un risc crescut de dezvoltare a acestui tip de cancer ar trebui să fie supuşi analizelor, sau când doctorii ar trebui să realizeze biopsii. Aceleaşi întrebări sunt puse şi în cazul identificării unui risc crescut de apariţie a cancerului mamar.
Sursa: The Guardian