Găinile, ca specie, au devenit găini în urma unui proces evolutiv îndelungat şi lent. La un moment dat, o pasăre similară găinii a produs un urmaş care, ca rezultat al unei mutaţii a ADN-ului, a trecut pragul care separa speciile „similare găinii” la „găină reală”. Mai exact, o proto-găină a produs o găină adevărată. Pentru că această găină adevărată a rezultat dintr-un ou, putem spune că oul a fost primul.
Un alt mod prin care putem răspunde la această întrebare ar fi să întrebăm care dintre cele două a fost primul în istoria evoluţionară. Din nou, oul a fost primul. Multe dintre caracteristicile oului aviar modern – forma alungită şi asimetrică, coaja tare – au apărut cu mult înainte ca păsările să se separe din dinozauri acum aproximativ 150 de milioane ani. „Multe dintre trăsăturile pe care le vedem în ouăle de păsări au evoluat înainte de păsări, la dinozaurii teropozi”, explică Daria Zelenitsky de la Universitatea din Calgary.
Un alt moment cheie din istoria ouălor aviare a avut loc cu 150 de milioane înainte de dinozaurii teropozi, când o parte din vertebratele cu patru membre au evoluat pentru a produce ouă amniotice. Embrionii din aceste ouă erau înconjuraţi cu trei membrane umplute cu fluid care ofereau hrană, protecţie şi o metodă de a respira. Cele mai timpurii ouă amniotice conţineau cantităţi mari de gălbenuş, explică James R. Stewart, specialist în fiziologie reproducătoare în cadrul Universităţii East Tennessee. „Acest lucru poate fi observat în continuare la păsări, crocodili şi şerpi”, a explicat specialistul.
La fel ca celelalte mamifere placentare, oamenii şi-au pierdut gălbenuşul undeva de-a lungul evoluţiei, dar prezentăm în continuare un sac vitelin (de gălbenuş) vestigial, ataşat de embrion, căruia îi oferă substanţele nutritive necesare.
Sursa: PopSci