Pe măsură ce copiii cresc este normal ca ei să îşi găsească confortul într-o jucărie de pluş sau obiecte similare. Astfel de lucruri îi ajută să înţeleagă mai bine lumea, doar că unii oameni continuă să caute această siguranţă şi la maturitate.
Oamenii de ştiinţă canadieni nu au putut demonstra că fiii şi fiicele părinţilor divorţaţi apelează la ţigări ca la un mecanism de adaptare, ca urmare a traumei din copilărie. Însă, ei au descoperit că oamenii care în copilărie s-au confruntat cu divorţul părinţilor aveau un risc crescut de a se apuca de fumat.
Din cei 19.000 de americani implicaţi în studiu, şansele de a fi fumat 100 sau mai multe ţigări, erau cu 48% mai crescute în rândul băieţilor ai căror părinţi divorţaseră şi cu 39% mai crescute în rândul fetelor care, în copilărie, se confruntaseră cu divorţul părinţilor. Limită de „100 sau mai multe ţigări” este cea pe care specialiştii de la Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor o folosesc pentru a defini fumătorii. Astfel, cei care nu au ajuns la 100 de ţigări fumate de-a lungul vieţii, nu sunt consideraţi fumători.
Divorţul poate fi experimentat în mai multe felurişi poate fi asociat cu mai multe comportamente sau cu stresul mintal. De exemplu, Esme Fuller-Thomson, coordonatorul studiului a explicat că există un risc mai mare ca cei care au asistat în copilărie la divorţul părinţilor să aibă un nivel mai mic de educaţie şi să dezvolte depresie şi anxietate.
Sursa: The Atlantic