Cel mai adânc loc al oceanului abundă în forme de viaţă

Multă vreme s-a crezut că Groapa Marianelor ar fi o „zonă moartă”, că în condiţiile de acolo nu ar putea exista forme de viaţă. Temperaturile sunt aproape de punctul de îngheţ al apei, domneşte bezna deplină, iar presiunea este de peste 1000 de ori mai mare decât cea de la suprafaţă – o combinaţie de parametri care, se credea, ar fi făcut imposibilă existenţa unor organisme vii.

Şi totuşi, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a descoperit că în Groapa Marianelor există un nivel ridicat al activităţii microorganismelor, arătând că există forme de viaţă adaptate chiar şi la aceste condiţii extreme. Rezultateler cercetărilor au fost publicate în jurnalul Nature Geoscience.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

În anul 2010, cercetătorii au trimis în Groapa Marianelor un vehicul submersibil fără echipaj uman, care a colectat probe din sedimentul acumulat pe fundul mării.

Analiza nivelului de oxigen în sedimente a sugerat prezenţa unui mare număr de microorganisme.

Cercetătorii au explicat că microorganismele respiră, ca orice formă de viaţă, iar consumul de oxigen este un indicator indirect al activităţii comuniţilor microbiene.

Surpinzător este faptul că aceste comunităţi de microorganisme erau de două ori mai active pe fundul Gropii Marianelor, la 11 km adâncime, decât la 6 km.

Ele se hrănesc pe seama resturilor de animale şi plante moarte care se scufundă, iar materia organică în descompunere se depune pe pereţii abrupţi ai „canionului” subacvatic.

Descoperirile sugerează chiar că Groapa Marianelor, una dintre zonele hadale ale planetei (sunt numite hadale zonele oceanice cu adâncimea de peste 6.000 metri), ar putea avea un rol important în ciclul carbonului şi astfel, în reglarea climei planetei.

„Faptul că nişte cantităţi mari de materie organică, ce conţine carbon, se acumulează şi se concentrează în aceste abisuri înseamnă că acestea ar putea juca un rol important  în îndepărtarea carbonului din apele oceanice şi din atmosfera de deasupra apelor”, a explicat dr. Richard Turnewitsch, unul dintre autorii studiului. „Zonele hadale ar putea avea, în ciclul marin global al carbonului, un rol mai important decât se crezuse anterior.”

Alte informaţii privind acestă zonă abisală au fost furnizate de recenta scufundare realizată de regizorul James Cameron. În 2012, el a coborât în Challeger deep, cel mai adânc punct al Gropii Marianelor, la bordul unui submarin de construcţie specială. Anterior, o singură scufundare mai fusese realizată în această regiune, în 1960, de către un batiscaf numit Trieste, cu doi oameni la bord. 

Primele rezultatate ştiinţifice ale misiunii sale au fost  prezentate în 2012, la Congresul Uniunii Americane de Geofizică. 

Printre altele, aici au fost descoperite amibe (creaturi unicelulare) gigantice şi crustacee din grupul amfipodelor.

Imagini din cursul acestei scufundări urmează să fie prezentate în cadrul unui film documentar 3-D realizat de National Geographic.

Sursa: BBC News