O nouă licitaţie dezvăluie care au fost primele cuvinte rostite pe suprafaţa Lunii

Notele fac parte din manualul folosit de Aldrin în timp ce Armstrong pilota Lunar Module Eagle către Lună în 1969.

Printre obiectele vândute se numără şi o relatare la secundă a acţiunilor întreprinse de Aldrin în timpul ultimelor minute dinainte ca modulul să ajungă pe suprafaţa Lunii.

• Selly, portretul copilului minune al internetului din România, EXCLUSIV la Altceva cu Adrian Artene
• Originea sifilisului, descoperită după 500 de ani. Cum a apărut boala?

Relatarea dezvăluie că primele cuvinte rostite pe suprafaţa satelitului natural al Pământului au fost „Contact Light”, folosite de Aldrin pentru a confirma aselenizarea.

Printre documentele istorice puse spre vânzare se numără şi documente navigaţionale ce detaliază procedurile necesare pentru a permite celor doi astronauţi să părăsească Luna.

De asemenea, documentele arată cum ar fi procedat cei doi astronauţi pentru a pleca de pe Lună în cazul unei situaţii de urgenţă.

Aldrin vinde aceste documente în urma unei schimbări legislative efectuate anul trecut ce a permis astronauţilor din echipa Apollo să deţină proprietatea legală asupra obiectelor pe care le-au păstrat din misiunea pe Lună. Experţii estimează că obiectele vor fi licitate pentru o sumă de aproximativ 60.000 de lire sterline.

O scrisoare a lui Aldrin ce însoţeşte documentele arată cât de dramatică a fost aselenizarea. Astronautul descrie un moment în care s-a activat o alarmă cu doar câteva minute înainte să aselenizeze. Computerul de bord era încărcat cu atâtea sarcini încât alarma continua să sune, ceea ce arăta că astronauţii erau în urmă în îndeplinirea sarcinilor ce trebuiau rezolvate înainte de a aseleniza.

Scrisoarea scrisă de Aldrin detaliază: „Aselenizarea este o experienţă pe care mi-o voi aminti întotdeauna. Cu aproximativ 8 minute înainte să coborâm pe Lună, ne-am apucat de cea mai dificilă parte a aselenizării. Eram în urmă în ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de zbor din cauza distracţiilor provocate de alarme. Neil monitoriza instrumentele şi se uita prin fereastră pentru a urmări detaliile vizuale. Sarcinile de zbor ale lui Neil au devenit deodată mult mai complicate deoarece computerul ne trimitea către un crater mare ce conţinea numeroşi bolovani şi care era înconjurat de roci. La 500 de picioare [n.r. 150 de metri] deasupra suprafeţei lunare, Neil Armstrong a introdus comenzile ce-i permiteau să zboare manual modulul Eagle pe suprafaţa lunară, cu asistenţa computerului. A încetinit ritmul coborârii la doar câteva picioare pe secundă şi a studiat terenul din jurul nostru. M-a întrebat cum stăm cu combustibilul şi i-am spus că mai avem opt la sută. Apoi m-am uitat pe fereastră şi am înţeles de ce secvenţa de aselenizare durează mai mult decât fusese planificat – în jurul nostru păreau să fie peste tot cratere, roci şi bolovani. Cei de la Mission Control s-au auzit anunţându-ne că mai avem 60 de secunde de combustibil. Apoi ne-au spus 30 de secunde. Neil era aproape de sol când am fost înconjuraţi de o ceaţă de praf selenar provocată de evacuarea motorului. De aceea, Neil nu mai putea să vadă suprafaţa şi a fost nevoit să localizeze ceva situat deasupra norului de praf. În cele din urmă, a zărit o rocă ce părea fixată în ceaţa de praf. Asta i-a oferit un punct de reper la sol. Imediat după ce Neil a aşezat Eagle pe suprafaţa lunară, am rostit primele cuvinte spuse pe Lună: «CONTACT LIGHT!». Acesta era indicatorul luminos de pe panoul de control ce ne anunţa că Eagle a atins suprafaţa lunară. Mai aveam combustibil pentru doar 20 de secunde”.

Matthew Haley, specialist în istorie spaţială din cadrul companiei de licitaţii Bonhams, afirmă că „Apollo 11 este punctul culminant al programului spaţial american şi punctul maxim al explorării spaţiale de până acum, fiind prima aselenizare a omenirii. Aceste documente au fost până pe Lună şi înapoi şi sunt echivalentul jurnalului de bord folosit de Cristofor Columb. Documentele ar putea fi atrăgătoare pentru mai multe instituţii, însă această piaţă este dominată de colecţionari privaţi. Documentele sunt destul de tehnice, astfel că e foarte bine că sunt însoţite de scrisoarea lui Buzz Aldrin, aceasta oferind detalii ce clarifică importanţa lor”.

Documentele vor fi puse spre vânzare de compania Bonhams în cadrul unui eveniment ce va avea loc pe 25 martie la New York.

Surse: The Telegraph, Bonhams