Au fost descoperite forme de viaţă într-un loc neaşteptat, ce devine cel mai mare habitat de pe Terra

Microbii care trăiesc aici par să supravieţuiască în mare parte folosind hidrogenul ce se formează atunci când apa trece prin rocile bogate în fier pentru a transforma dioxidul de carbon în materie organică. Acest proces, cunoscut sub numele de chemosinteză, diferă de fotosinteză, proces ce foloseşte lumina soarelui în acelaşi scop.

Chemosinteza susţine şi alte forme de viaţă aflate la mari adâncimi, cum ar fi cele ce trăiesc în apropierea izvoarelor hidrotermale, însă acelea sunt limitate la marginile platourilor continentale. Crusta oceanică este mult mai mare. Dacă vor fi descoperiţi microbi similari de-a lungul ei, crusta „ar fi primul ecosistem major de pe Terra care foloseşte energia chimică pentru a exista şi nu razele soarelui”, a explicat Mark Lever, un ecologist de la Universitatea Aarhus din Danemarca, care a realizat cercetarea publicată în jurnalul Science.

• Cum încearcă Belgia să descurajeze migranții să vină în țară?
• Boeing, dată în judecată de familia unui angajat care s-a sinucis

„Acest studiu este foarte important, pentru că atestă existenţa unei biosfere aflate la mare adâncime şi care este populată de microorganisme anaerobe”, afirmă Kurt Konhauser, geomicrobiolog la Universitatea Alberta din Edmonton, Canada.

Crusta oceanică se formează la crestele dintre plăcile tectonice unde lava întâlneşte apa şi se răceşte. Roca nou-creată, compusă în mare parte din bazalt, este îndepărtată de creste şi este îngropată sub un strat gros de sediment. Deşi oamenii de ştiinţă cunosc de mult timp faptul că în acest sediment şi în bazaltul expus trăiesc microbi, părţile aflate la o mai mare adâncime, ce sunt acoperite, au reprezentat până acum un mister. „Până la studiul nostru nu era clar dacă există forme de viaţă în aceste zone”, a declarat Lever.

În 2004, Lever a călătorit la bordul navei de cercetare JOIDES Resolution pentru a colecta mostre din una din cele mai studiate regiuni ale crustei oceanice, ce se găseşte la vest de statul american Washington. De regulă vasul de cercetare american are la bord doar geologi, „dar de această dată am avut şi cinci microbiologi cu noi”, a explicat Lever.

Echipa formată din cercetători din şase ţări au săpat prin 265 de metri de sediment şi 300 de metri de crustă pentru a colecta bazalt ce s-a format acum 3,5 milioane de ani. În interiorul mostrelor cercetătorii au descoperit gene de la microbi care metabolizează compuşi de sulf şi de la microbi ce produc metan.

Pentru a testa dacă genele originau de la microbi vii sau de la unii care au murit acum mult timp, cercetătorii au încălzit mostrele de rocă la 65 °C în apă bogată în substanţele chimice ce se găsesc la fundul oceanului. În timp, oamenii de ştiinţă au detectat producţia de metan, ceea ce arăta că microbii erau vii.

Lever este convins că microbii nu sunt aduşi de la suprafaţă, ci sunt cu adevărat locuitori ai crustei. „Când am pornit în această expediţie, am crezut că va fi imposibil să obţinem mostre necontaminate”, spune cercetătorul. Specialistul şi-a schimbat părerea după ce a analizat mostrele. Membrii echipei adăugaseră câţiva markeri chimici în fluidul folosit pentru a fora pentru mostre, iar analiza rocilor arătau că pe exteriorul lor aceşti markeri existau în cantităţi mari, dar în interior aceştia nu se găseau aproape deloc. Acum, Lever plănuieşte să analizeze fragmente de crustă colectate din alte situri din Oceanul Pacific şi din Atlanticul de nord.

„Dat fiind volumul imens de crustă oceanică, nu pot decât să mă întreb cum se compară biomasa care trăieşte acolo cu cea aflată pe suprafaţa planetei noastre”, a mai spus Konhauser.

Sursa: Nature