Sugarii sunt la fel de răi ca adulţii: bebeluşii preferă indivizii care îi agresează pe cei care nu sunt ca ei

În viaţa socială, oamenii tind să graviteze în jurul persoanelor care au ceva în comun cu ei. Acum, cercetările sugerează că bebeluşii evaluează oamenii în aceeaşi manieră, preferând să îi aibă alături pe cei care mănâncă la fel ca ei, cărora le plac aceleaşi jucării sau haine. 

Aceste preferinţe ne ajută să formăm legături sociale, dar există şi un aspect negativ al său. Atunci când ne displac anumiţi oameni avem tendinţa de a-i maltrata. 

Rădăcinile acestei tendinţe sunt prezente în copilărie?

Pentru a afla acest lucru, oamenii de ştiinţă au creat două studii. Mai întâi, specialiştii i-au lăsat pe copiii în vârstă de 9 şi 14 luni să aleagă mâncarea pe care o preferă: biscuiţi de graham sau fasole verde. Apoi, copiii au urmărit un spectacol cu păpuşi în care unul dintre personaje prefera biscuiţii de graham, iar un altul îndrăgea fasolea verde. După ce personajele şi-au ales mâncarea preferată, copiii au urmărit un alt spectacol în care fie personajul care preferase fasolea, fie cel care preferase biscuiţii îşi scăpa jucăria. În acest timp, personajul mai era însoţit de alte două marionete, una care îi fura jucăria personajului principal şi o alta care mereu îi dădea jucăria înapoi. 

Ulterior, copiilor li s-a spus să aleagă una dintre cele două marionete ( cea care i-a venit în ajutor personajului principal sau cea care a furat jucăria acestuia). Rezultatele au arătat că majoritatea copiilor au preferat marioneta care venise în ajutorul personajului principal. Mai mult, se pare că ei l-au preferat şi pe cel care îi furase jucăria personajului care prefera altă mâncare decât cea îndrăgită de ei. 

„Atunci când fac evaluări sociale, copiii, la fel ca adulţii, nu sunt interesaţi doar de ce fac oamenii ci şi de cui îi fac oamenii ceva”, a explicat cercetătoarea Kiley Hamlin. 

Un al doilea experiment, care a inclus marionete neutre (care nu aveau nicio preferinţă pentru o anumită mâncare). 

De această dată copiii în vârstă de 14 luni, dar nu şi celi de 9 luni, au preferat personajele care îi făceau rău marionetei ce nu semăna cu ei (care mânca altceva decât ei) în favoarea marionetei neutre. De asemenea, ei au arătat o preferinţă pentru marioneta neutră în defavoarea personajului care îi venea în ajutor marionetei ce nu li se asemăna. 

Prin acest al doilea studiu cercetarea a arătat că între vârsta de 9 şi 14 luni, copiii dezvoltă capacităţi de raţionalizare care duc la dezvoltarea unor evaluări sociale mai nuanţate. 

„faptul că cei mici au aceste prejudecăţi dinainte să vorbească sugerează că prejudecăţile nu sunt doar un rezultat al experimentării lumii sociale divizate, ci că ele se bazează şi pe aspecte de bază ale evaluării sociale umane. Copiii ar putea avea o experienţă similară sentimentului de schadenfreude (o plăcere născută din nenorocirea altora) când vine vorba de suferinţa unui individ pe care ei nu îl plac. Sau poate că ei recunosc alianţele impuse de interacţiunile sociale, identificând un «inamic de-al inamicului lor» şi considerându-l prieten”, a explicat Hamlin. 

Mai multe filmări din timpul experimentelor pot fi văzute pe site-ul UBC Centre for Infant Cognition.