Descoperirea care va pune punct depresiei: cercetătorii au găsit substanţa ce stă la baza fericirii

Schimbările neurochimice care stau la baza emoţiilor umane şi a comportamentului social sunt, în mare parte, necunoscute. Acum, însă, oamenii de ştiinţă de la UCLA au măsurat nivelul unei peptide, un neurotransmiţător numit hipocretină şi au descoperit că nivelul acestuia creşte atunci când oamenii sunt fericiţi şi scade atunci când ei sunt trişti. 

Descoperirea sugerează că stimularea creşterii nivelului de hipocretină îmbunătăţeşte starea de spirit şi îi face pe oameni să fie mai vigilenţi. Prin urmare, actualul studiu ar putea sta la baza realizării unor tratamente eficiente pentru tulburările psihiatrice. 

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Mai mult, studiul oamenilor de ştiinţă de la UCLA a măsurat şi nivelul hormonului de concentrare al melaninei (MCH). Astfel, ei au descoperit că acesta este eliberat foarte puţin când oamenii erau treji, dar că în schimb, în timpul somnului, nivelul său creşte considerabil. Prin urmare, rolul acestei a doua peptide este acela de a-i face pe oameni să le fie somn. 

„Rezultatele actuale explică somnolenţa în cazul narcolepsiei, dar şi depresia care cel mai adesea însoţeşte această tulburare. De asemenea, constatările sugerează că deficienţa de hipocretină ar putea sta la baza depresiei”, a explicat Jerome Siegel, coordonatorul studiului. 

Într-un studiu din 2000, Siegel a constatat că oamenii care suferă de narcolepsie, o tulburare neurologică caracterizată prin perioade de somn necontrolate, au cu 95% mai puţine celule nervoase hipocretine, comparativ cu restul oamenilor. 

Din moment ce depresia este asociată cu narcolepsia, echipa de cercetători coordonată de Siegel a început să exploreze hipocretina şi posibila ei legătură cu depresia. 

În actualul studiu, oamenii de ştiinţă au obţinut informaţiile referitoare la hipocretină şi MCH în urma monitorizării a opt pacienţi care sufereau de un tip de epilepsie în care convulsiile nu pot fi ţinute sub control cu ajutorul tratamentelor medicamentoase. 

Sursa: UCLA