Home » D:News » Femelele de cimpanzeu sunt răutăcioase cu alte femele şi supuse în preajma masculilor, arată un nou studiu

Femelele de cimpanzeu sunt răutăcioase cu alte femele şi supuse în preajma masculilor, arată un nou studiu

Femelele de cimpanzeu sunt răutăcioase cu alte femele şi supuse în preajma masculilor, arată un nou studiu
Publicat: 05.03.2013
Un nou studiu arată că femelele de cimpanzeu sunt mai „negative” atunci când parteneră de comunicare este o altă femelă. Concluzia vine în urma unei cercetări în cadrul căreia au fost analizate diferitele gesturi folosite de un grup de femele de la Grădina Zoologică Chester.

În interacţiunile femelă-femelă, cimpanzeii foloseau semnale mai agresive şi foloseau mai rar gesturi de reasigurare pentru „a-şi cere scuze”.

În schimb, atunci când prin preajmă se afla un mascul, strategia femelelor era mai pozitivă, lansând mai multe expresii de salutare şi de supunere.

„Atunci când comunicau cu masculii, femelele erau mai «linguşitoare»”, a explicat Nicole Scott, doctorand în cadrul Universităţii Minnesota, autoarea studiului publicat în American Journal of Primatology.

În cadrul acestei cercetări, Scott a înregistrat comportamentul a 17 femele şi a 5 masculi din grupuri de cimpanzei de la Grădina Zoologică Chester din Marea Britanie. 

„Am definit «gest» ca fiind un moment expresiv al membrelor sau al capului şi posturi ale corpului produse în mod intenţionat”, a explicat cercetătoarea.

Examinarea comportamentului masculilor şi femelelor nu a dus la identificarea vreunor diferenţe în ceea ce priveşte repertoriul de gesturi folosite de animale. Atunci când a analizat interacţiunile individuale, cercetătoarea a descoperit însă diferenţe în stilul de comunicare.

Dacă femelele din grup adoptau gesturi diferite în funcţie de sexul parternerului de comunicare, masculii nu făceau acest lucru. Cercetătoarea sugerează că acest lucru arată că femelele sunt mai sensibile la sexul partenerului decât masculii, astfel că îşi ajustează gesturile în funcţie de acest lucru.

Biologul susţine că „presiunile sociale” diferite asupra sexelor ar putea explica diferenţa dintre strategiile de comunicare. De exemplu, masculii ar putea avea relaţii mai pozitive cu alţi masculi deoarece alianţele mascul-mascul sunt importante şi pentru că acest lucru joacă un rol cheie în menţinerea unui rang social ridicat în cadrul grupului. În cazul femelelor, menţinerea relaţiilor pozitive cu celelalte femele ar putea avea o importanţă mai mică, existând o presiune mai mare pe ele să formeze relaţii pozitive cu masculii.

Cercetătoarea sugerează că acest comportament social complex observat la cimpanzei ar putea explica şi comportamentul uman: „Pentru a antropomorfiza puţin, cu siguranţă observ câteva paralele cu viaţa mea: femeile sunt în general mai agresive şi mai competitive între ele, iar bărbaţii nu-şi schimbă comportamentul în afara contextului poziţiei sociale”.

„Poate am moştenit aceste trăsături de la strămoşii noştri, trăsături ce au jucat un rol pozitiv în contextul presiunilor sociale, însă mai multe detalii despre acest lucru îl pot oferi antropologii”, adaugă cercetătoarea.

Scott crede că rezultatele studiului său ar putea fi controversate, pentru că „unii cercetători din acest domeniu cred că masculii sunt mai agresivi decât femelele”. De aceea, adaugă cercetătoarea, „unii oameni de ştiinţă vor avea probleme în acceptarea rezultatelor cercetării mele, căci acestea arată că şi femelele sunt agresive. Nu este vorba că sunt mai agresive decât masculii, ci diferă în modul în care manifestă agresivitatea”.

Sursa: BBC Nature

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare