Demonstrat ştiinţific: pânza lui Spider-Man chiar poate opri un tren

Trei tineri care studiază fizica la Universitatea Leicester s-au decis să analizeze acţiunea de salvarea a lui Peter Parker din filmul Spider-Man 2.  

În caz că nu vă mai amintiţi foarte bine scena, înainte de a intra în detaliile cercetări, puteţi revedea acţiunea salvatoare a lui Parker. 

Iată datele pe care cei trei studenţi le-au luat în calcul:

• Trenul era alcătuit din 4 vagoane, fiecare având un număr maxim 264 călători, ceea ce înseamnă că masă totală era de 200.000 de kilograme. 
• Trenul călătorea cu o viteză maximă de 90 de kilometri pe oră. Asta însemnă că în timp ce Omul Păianjen se chinuia să îl oprească, trenul accelera.
• Omului Păianjen i-au trebuit aproximativ 50 de secunde să oprească trenul. Dacă luăm în calcul toate aceste date reiese că pânza lui Peter Perker poate suporta o forţă de 300.000 newtoni
• În încercarea de a opri trenul, eroul aruncă 8 pânze separate, fiecare cu o grosime de aproximativ 5 milimetri şi lungime între 15 şi 18 metri. 
•  Pe baza acestor date, s-a calculat distanţa pe care trenul o mai parcurge după ce pânzele încep să îl încetinească: 615m. 
• După ce trenul este oprit, pânzele nu îl împing înapoi de-a lungul şinelor, ceea ce înseamnă că ele au ajuns în punctul în care au atins limita maximă de elasticitate. 

Mergând mai departe cu calculele, studenţii au ajuns la concluzia că modulul lui Young (o măsură a elasticităţii) al pânzei de păianjen a lui Parker este de 3.12GPa, în timp ce tenacitatea materialului este de 500 MJ pe metru cub. 

Această elasticitate este medie pentru pânza de păianjen, care de obicei are valori pe modulul lui Young între 1,1 GPa şi 10 1.5GPa (uneori chiar şi 12GPa)

La capitolul tenacităţii materialului, în schimb, lucrurile sunt diferite.  500 MJ pe metru cub înseamnă foarte mult. Kevlar-ul (o poliamidă cu proprietăţi mecanice deosebite, fiind de 5 ori mai rezistentă decât oţelul şi având capacitatea de a opri gloanţe) are doar 33 MJ pe metru cub. Cu toate acestea, păianjenul lui Darwin (Caerostris darwini), un animăluţ ce trăieşte în Madagascar, are o mătase cu o tenacitate de 520 JM pe metru cub. 

Cu alte cuvinte, deşi nu ne-am fi aşteptat, scena a fost redată într-un stil realizat. Dacă ai fi un om păianjen şi ai avea o pânză cu elasticitate medie şi tenacitate de top, atunci ai putea, probabil să produci pânză cu grosimea de 5 milimetri (ceea ce niciun păianjen,nu poate face) şi de ce nu, ai putea opri un tren în mişcare.