Până acum, în afară de oameni, delfinii par să fie singurele animale care au deprins acest obicei. Cercetări anterioare au scos la iveală faptul că delfinii îşi pun între ei nume, ceea ce înseamnă că fiecare individ are o semnătură sau un fluierat specific lui care le permite celorlalte cetacee să afle nu numai numele exemplarului, ci şi alte informaţii. La oameni, un astfel de fluierat s-ar traduce cam aşa: „Salut! Eu sunt un mascul adult şi sănătos numit George şi nu vreau să vă fac niciun rău!”.
Acum, noile cercetări, realizate de oamenii de ştiinţă de la University of St. Andrews Sea Mammal Research Unit, susţin că atunci când doi sau mai mulţi delfini dintr-un grup sunt separaţi, ei se strigă pe nume. Mai exact, delfinii copiază fluieratul specific al celui căruia îi simt lipsa (poate fi vorba de mamă sau de vreun amic) şi îl redau. Specialiştii au adăugat şi că niciodată nu s-a întâmplat ca „numele” celor dragi să fie emise într-un stil agresiv.
Semnăturile copiate de ceilalţi membrii au întotdeauna o variaţie unică, ceea ce înseamnă că delfinii nu se imită unul pe altul, ci că redau fluieratul pe un ton propriu.