De ce unii oameni răcesc mai des?

Cercetătorii de la Universitatea Carnegie Mellon au identificat, în sistemul imunitar, un marker biologic care, începând de la vârsta de 22 de ani, poate să indice capacitatea oraganismului de a rezista, în viitor, unor viroze banale care afectează căile respiratorii superioare (numite popular „răceli” sau guturai).

Studiul publicat în Journal of the American Medical Association (JAMA) arată că un factor-cheie este lungimea telomerelor – structuri care protejează capetele cromozomilor. Lungimea telomerelor indică rezistenţa la infecţii ale căilor respiratorii superioare la adulţii tineri şi de vârstă mijlocie.

• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile
• Cât de compatibil este adevărul cu democrația?

Lungimea telomerelor este un biomarker al îmbătrânirii – ea scade odată cu creşterea vârstei cronologice. Pe măsură ce telomerele dintr-o celulă se scurtează, aceasta îşi pierde capacitatea de a funcţiona normal şi, în cele din urmă, moare.

Prezenţa unor telomere mai scurte este asociată cu debutul precoce al unor boli legate de înaintarea în vârstă, precum maladiile cardiovasculare şi cancerul, şi cu mortalitatea la adulţii mai vârstnici. Ceea ce nu se ştia până acum era dacă lungimea telomerelor este implicată şi în sănătatea adulţilor tineri şi de vârstă medie.

Studiul sugerează că este posibil ca lungimea telomerelor să fie un marker relativ constant de-a lungul întregii vieţi şi să prezică susceptibilitatea la boli la adulţii mai tineri.

Se cunoştea faptul că oamenii de peste 50 de ani cu telomere mai scurte prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire şi deces; se ştia, de asemenea, că şi alţi factori în afară de îmbătrânire – precum stresul cronic sau comportamentele nesănătoase – sunt asociate cu telomere mai scurte, la oamenii mai vârstnici. 

Pentru a afla dacă lungimea telomerelor contează şi la adluţii tineri, cercetătorii au măsurat lungimea telomerelor din leucocite (globulele albe al săngelui) la 152 de voluntari sănătoşi, cu vârste de 18-55 de ani.

Voluntarii au fost apoi expuşi la un rinovirus, care provoacă un guturai banal, şi au fost ţinuţi în carantină timp de 5 zile pentru a vedea dacă se îmbolnăvesc.

Rezultatul: în general, probabilitatea de a se îmbolnăvi a fost mai mare în cazul participanţilor cu telomere mai scurte. La participanţii mai tineri (18-21 de ani), nu s-a observat această corelaţie, dar ea a devenit evidentă începând de la vârsta de 22 de ani.

Pe măsură ce vârsta participanţilor creştea, corelaţia devenea tot mai puternică, lungimea telomerelor putând prezice tot mai precis probabilitatea subiecţilor de a se îmbolnăvi.

Lungimea telomerelor dintr-un anumit tip de globule albe – celule T-citolitice CD8CD28 –  s-a dovedit un indicator al probabilităţii de infecţie mai bun decât în cazul altor tipuri de leucocite. Telomerele din celulele T-citolitice CD8CD28 se scurtează mai rapid decât cele din alte tipuri de celule, iar cercetăări anterioare arătaseră că dimensiunile mai mici ale telomerelor din aceste celule sunt asociate cu descreşterea unor markeri care arată competenţa imunitară (capacitatea organismului de a lupta cu infecţiile).

Celulele CD8CD28 au un rol important în eliminarea infecţiei, iar persoanele care au telomere mai scurte în aceste celule pot prezenta un risc mai mare de infecţie. deoarece au mai puţine celule funcţionale disponibile pentru a lupta cu virusul, au explicat cercetătorii.

Cercetări viitoare, adăugate acestor studii preliminare, vor avea în vedere şi alte virusuri, precum şi infecţiile care survin în mod natural şi vor ajuta la clarificarea relaţiei dintre dimensiunile telomerelor, vârstă şi riscul de îmbolnăvire. 

Sursa: Science Daily