Viaţa modernă afectează culoarea pielii

Acum 2 milioane de ani, datorită pigmentului melanină la oameni se dezvoltase pielea neagră cu rol de a regla reacţia corpului la undele ultraviolete ale Soarelui, susţine Nina Jablonski. Melanina i-a ajutat pe oameni să menţină un echilibru delicat între prea multă lumină solară şi prea puţină. Pigmentul a permis ca suprafaţa corpului să fie expusă la destul de mult Soare astfel încât să producă vitamina D care ajută la absorbţia calciului. În acelaşi timp, melanina a proteja pielea oamenilor de la ecuator de radiaţiile ultraviolete. Expunerea îndelungată la Soare poate cauza distrugerea acidului folic, critic în diviziunea celulară. 

Pe măsură ce unii oameni au plecat de la ecuator spre zone în care razele ultraviolete erau mai puţin intense, şi-au pierdut pigmentarea. 

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Spre deosebire de strămoşii noştri, oamenii moderni sunt mult mai mobili. O persoană cu pielea mai închisă la culoare se poate muta spre regiuni cu o lumină solară mai puţin intensă, în timp ce oamenii cu mai puţină pigmentare se pot deplasa în zone apropiate de ecuator. 

„Migrăm mult acum. Oamenii se pot muta peste 90 de grade latitudine într-o singură zi, în timp ce oamenii primitivi parcurgeau doar câţiva kilometri  în acest interval”, a explicat Jablonski. 

Pe lângă mutarea regulată, mare parte din populaţia actuală (60%) trăieşte în oraşe cu o expunere limitată la Soare. Mai mult, majoritatea oamenilor din zonele urbane lucrează în medii închise, limitându-şi astfel posibilitatea de a produce destulă vitamină D. 

„Gândiţi-vă la un fermier care trăia în nordul Angliei şi muncea afară. În trecut, fermierul avea cantitatea potrivită de pigmentare pentru a produce suficientă vitamină D în timpul verii astfel încât să îi ajungă tot anul”, a declarat Jablonski. Prin comparaţie, un lucrător obişnuit din Anglia rar reuşeşte să stea fie la fel de mult expus la Soare. „Acum, o persoană din Anglia nu are parte de prea mult Soare, exceptând cazurile când călătoreşte în Spania, în vacanţă pentru câteva săptămâni”. 

Când oamenii nu au parte de destul de multă lumină solară sau când există o nepotrivire între pigmentul pielii lor şi radiaţiile ultraviolete, apar probleme de sănătate. „În astfel de cazuri se poate ajunge la catastrofe legate de vitamina D”, susţine Jablonski. 

Potrivit antropologului Nina Jablonski există metode prin care putem căpăta destulă vitamina D fără a ne creşte riscul de apariţia a cancerului de piele. „De departe, cea mai sigură şi mia ieftină metodă sunt suplimentele de vitamina D”, a spus aceasta.

Studii anterioare au scos la iveală că oamenii primitivi aveau o piele rozalie, acoperită cu blană neagră care ne proteja împotriva Soarelui. Cu toate acestea, După ce oamenii şi-au pierdut părul de pe corp (care îi ajutase pe indivizii primitivi să rămână activi fără a se supraîncălzi), pigmentul închis a devenit un instrument evolutiv crucial care să regleze expunerea la ultraviolete. Cu alte cuvinte, culoarea pielii a fost un exemplu de selecţie naturală prin care pielea era protejată de Soare.