Care este legătura dintre sânii mari şi crearea unuia dintre cele mai importante instrumente medicale

Încă din vremea lui Hipocrat medicii au avut păreri rezervate în ceea ce privea evaluarea sănătăţii cardiace sau a problemelor ce necesitau ascultarea sunetelor din corp. Un mod cunoscut de analizare a sunetelor din corp era ascultarea prin lipirea urechii de spatele sau pieptului pacientului. O altă opţiune o reprezenta o uşoară bătaie cu degetele pe pieptul sau spatele pacientului, o metodă dezvoltată de un medic austriac. 

Laennec era familiar cu ambele metode, doar că niciuna nu îi era de folos în cazul de faţă. Pacienta, pe lângă faptul că era supraponderală, avea şi sânii mari, motiv pentru Laennec s-a simţit pus în încurcătură. 

„Percuţia şi plasarea mânii s-au dovedit a nu fi de folos în prezenţa unei cantităţi mari de grăsime”, a notat Laennec. Cât despre ascultarea direct cu urechea, lui Laennec i s-a părut inadmisibil, având în vedere că el era un burlac catolic. Mai târziu el a notat, tot pe această temă că „ascultarea directă era incomodă atât pentru doctor, cât şi pentru pacient. În plus, mărimea sânilor putea reprezenta un obstacol fizic”. 

După câtva minute jenante, Laennec şi-a amintit un aspect simplu şi cunoscut al acusticii: impresia augmentată a sunetului transmisă prin anumite corpuri solide. Astfel el a luat o coală de hârtie, a rulat-o şi a pus un capăt pe pieptul femeii, în timp ce la celălalt capăt asculta el.  „Am fost surprins şi entuziasmat pentru că îi puteam auzi bătăile inimii mult mai clar decât atunci când mi-am lipit urechea de piept”, a mai notat el. 

De-a lungul a câţiva ani, Laennec şi-a perfecţionat instrumentul de consult. Un tub de lemn, mai ales de pin, s-a dovedit a fi mult mai bun decât sulul de hârtie. Alegerea unui nume pentru noua unealtă s-a dovedit dificilă totuşi. Iniţial i-a spus pectrolique, apoi cornet medical, toraciscop şi în final stetoscop (din greacă unde stethos înseamnă piept şi scope, „a examina”). 

Sursa: Mental Floss