De ce le place copiilor să mănânce pământ? Cercetătorii oferă un răspuns surprinzător

Descoperirea ar putea explica de ce bebeluşii şi copiii foarte mici sunt susceptibili la boli infecţioase. Aceştia nu au fost expuşi la suficienţi microbi inofensivi astfel încât sistemul lor imunitar să dezvolte această „precogniţie” care le permite să lupte împotriva agenţilor patogeni. „Descoperirea noastră ar putea oferi chiar un indiciu evoluţionar asupra motivului pentru care copiii mănâncă pământ”, spune autorul studiului, Mark Davis, un microbiolog şi imunolog de la Stanford. Copiii sunt atraşi de pământ pentru că simt nevoia de a-şi expune sistemele imunitare fragile la microbi, pentru a putea să-şi construiască un sistem de apărare.

Davis şi colegii săi au studiat un grup de celule T intitulate celule CD4, aceleaşi celule ce sunt atacate de virusul HIV. Celulele CD4 se regăsesc în fluxul nostru sangvin unde stau „de pază”, lansând un semnal de alarmă celulară atunci când identifică un agent străin. Celulele CD4 se împart în două clase: celule naive, care nu au fost expuse la un agent patogen şi care au nevoie de ceva timp pentru a reacţiona, şi celule de memorie, care s-au luptat deja cu un agent patogen şi sunt deja în căutarea sa. Celulele de memorie pot reacţiona în doar câteva ore, pe când celulele naive pot avea nevoie de zile şi chiar săptămâni, timp în care noi ne îmbolnăvim.

• Fostul șef al spionajului american, nominalizat la cârma CIA
• NASA finanțează cu 11,5 milioane de dolari dezvoltarea de tehnologii aviatice sustenabile

Acum câteva decenii, Davis a descoperit că celulele CD4 îşi rearanjează ADN-ul atunci când se divid, ceea ce creează o armată de celule T care au capacităţi de recunoaştere a agenţilor patogeni foarte specifice. Conform acestui studiu nou, această abilitate ar putea ajuta celulele să identifice şi agenţi patogeni pe care nu i-au mai întâlnit.

Cercetătorii au studiat mostrele de sânge de la 26 de adulţi sănătoşi şi au identificat celulele T care reacţionau la diferiţi patogeni. Jumătate dintre celule păreau să fie în stare de memorie, adică păreau să mai fi întâlnit respectivul agent patogen în trecut. Apoi, Davis şi colegii săi au testat persoanele, descoperind că de fapt nu mai fuseseră niciodată expuşi la acele boli. Apoi, cercetătorii au încercat acelaşi lucru pe nou-născuţi, folosind sânge extras din cordonul ombilical, descoperind că celulele bebeluşilor erau naive.

Pentru a testa ulterior această ipoteză, cercetătorii au apelat la doi adulţi care nu se vaccinaseră anti-gripal în ultimii 5 ani şi cărora le-au administrat vaccinul. După ce au fost invadaţi de acest virus mort, ce doreşte să ofere celulelor CD4 o nouă amintire, celulele CD4 de memorie s-au răspândit în corpul lor. În mod interesant, unele celule şi-au „adus aminte” de structuri celulare bacteriene diferite, ce nu aveau nimic de-a face cu gripa.

Cum reuşesc celulele naive acest lucru? Mediul este cheia. Oamenii sunt expuşi în mod constant la numeroase bacterii şi virusuri. „Aceste «amintiri» despre agenţi patogeni pe care sistemul nostru imunitar nu i-a întâlnit niciodată s-ar putea datora expunerii noastre constante la microorganisme inofensive, aflate în sol, în mâncare, pe piele, pe clanţa uşilor, pe telefoane şi pe căştile de iPod”, explică Davis.

Aşadar, nu vă îngrijoraţi de miliardele de bacterii, majoritatea inofensive, cu care intrăm în contact în fiecare clipă. Acestea ne ajută sistemul imunitar să fie pregătit în lupta cu agenţii patogeni.

Cercetarea apare în cea mai recentă ediţie a jurnalului ştiinţific Immunity.

Sursa: PopSci