Cel mai curajos pensionar din lume porneşte într-o aventură fără precedent, ce va stabili un record unic în istoria omenirii

Câteva luni mai târziu, după ce un baron al petrolului a decis să finanţeze discursul lui Yrvind, acesta a avut în cele din urmă loc. Dar chiar şi atunci suedezul nu a acceptat să-şi încalce principiile, refuzând să poarte fracul oferit de organizatori. „Cu cinci minute înainte să intru în camera în care urma să ţin discursul, organizatorii mi-au oferit un frac şi au spus «poartă ăsta, altfel toată lumea o să se uite ciudat la tine»”, a relatat Yrvind, nume care înseamnă „vârtej de vânt”. Evident, aventurierul a refuzat să poarte fracul. „Am principiile mele”, a explicat suedezul.

Acum, Sven Yrvind are un plan grandios: să călătorească în jurul planetei la bordul unei bărci de 3 metri. Tentativa lui Yrvind a fi uşor de ignorat dacă acesta nu ar avea la activ numeroase reuşite ca marinar şi ca făuritor de bărci.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

În 1980, Sven a primit o medalie de la Royal Cruising Club din Marea Britanie după ce a navigat în jurul Capului Horn, una dintre cele mai dificile rute din lume, într-un vas lung de 6 metri. În 1983, un muzeu dedicat yachtingului din SUA l-a introdus pe Yrvind în „lista celor mai desăvârşiţi navigatori”.

Vasul Yrvind Ten (numele vine de la lungimea de 10 picioare a bărcii) va fi realizat din spumă compozită şi din fibră de sticlă şi va cântări 1,5 tone.  Barca va fi dotată cu două catarge înalte de trei metri ce vor fi aşezate în paralel.

De asemenea, barca va fi dotată cu o centură de siguranţă care va garanta că navigatorul va rămâne legat de pat chiar şi atunci când va călători prin zone în care valurile depăşesc 30-40 de metri.

Aproximativ 400 de kilograme de alimente şi 100 de kilograme de cărţi vor fi stocate în fundul bărcii, care este proiectată să revină la poziţia iniţială în caz că se răstoarnă.

Printre cărţile pe care Yrvind le va avea cu el nu se vor număra şi cărţile de bucate, căci dieta sa va consta în muesli, vitamine şi sardine la conservă. „Oamenii mă întreabă dacă nu o să mă plictisesc mâncând doar asta, dar întrebarea se datorează faptului că oamenii mănâncă înainte să le fie foame”, a explicat aventurierul.

Yrvind a găsit mereu viaţa pe mare mai tolerabilă decât cea pe uscat, unde se simte neînţeles şi nelalocul lui. Unul dintre motive îl constituie dislexia de care suferă, despre care el crede că are legătură cu un mod diferit de gândire.

În prima zi de şcoală, cadrul didactic l-a trimis pe Yrvind înapoi acasă, afirmând că este un copil problemă. În cele din urmă a fost trimis la o şcoală pentru elevi cu nevoi speciale, unde „profesorii măcar erau de treabă”.

Suedezul a descoperit matematica mult mai târziu – după ce a fugit de armată, ajungând la închisoare, loc din care a fost eliberat abia după ce a semnat un document în care se spunea că este bolnav mintal.

„Am început să citesc cărţi despre construirea de bărci, iar în ele există multă matematică. Aşa că am cumpărat şi eu cărţile mele şi am devenit foarte bun în acest domeniu în cele din urmă”, explică Yrvind.

Deşi nu şi-a terminat niciodată studiile, pasiunea sa pentru acest domeniu i-a permis să obţină un post de profesor de matematică în cadrul unei instituţii psihiatrice pentru copii la finalul anilor ’60. Angajatorul său i-a scris ulterior o scrisoare de recomandare foarte bună, însă aceasta nu a fost îndeajuns pentru a-l ţine pe ţărm.

Prima călătorie cu barca efectuată de Yrvind l-a dus doar în jurul arhipelagului aflat în vestul Suediei, dar a fost suficientă pentru a-i permite să simtă cum este „viaţa de nomad”, a explicat suedezul.

Viaţa pe mare i-a permis să trăiască fără a confrunta fluxul constant de informaţii ce caracterizează viaţa modernă, pe care Yrvind îl compară cu „a avea un reflector pe faţă”.

„După o lună petrecută pe mare începi să observi lucruri la care nu te-ai fi gândit în mod normal. Lucrurile încep să aibă alt înţeles”, a declarat Yrvind referindu-se la călătoria de 45 de zile pe care a făcut-o în 2011 de pe insula portugheză Madeira până în Martinique, în Caraibe.

Călătoria sa non-stop în jurul lumii va dura aproximativ 600 de zile, însă navigatorul nu a dezvăluit încă ziua în care va porni în temerara expediţie.

Yrvind speră să stabilească un record cu barca sa de trei metri, care ar deveni cel mai mic vas folosit vreodată pentru a circumnaviga planeta. De asemenea, suedezul doreşte să atragă atenţia la elementele care afectează mediul înconjurător, pentru că barca sa va ilustra ideea că „mai mare nu înseamnă automat mai bun”.

Întrebat despre pericolele pe care le va confrunta de-a lungul călătoriei, Yrvind a spus că preferă să vorbească despre pericolele pe care le-ar confrunta dacă nu ar porni în această tentativă de a călători în jurul lumii.

„Oamenii nu înţeleg că viaţa pe care o trăim este foarte periculoasă. Este un stil de viaţă sedentar şi oamenii devin tot mai graşi”, a explicat navigatorul.

Cu toate acestea, Yrvind a recunoscut că dacă se va ciocni de unul dintre aisbergurile pe care le avea în cale în emisfera sudică ar însemna „sfârşitul”.

Deşi se descrie ca fiind un singuratic, Yrvind a fost căsătorit de patru ori. „Am propriile mele idei despre cum trebuie să trăieşti viaţa”, a spus Yrvind când a fost întrebat de cele patru căsătorii. „La început merge bine, dar apoi încep să vorbească despre copii. Acest lucru nu ar funcţiona în cazul unei persoane ca mine. Aş avea nevoie de o barcă mai mare”, a concluzionat temerarul.

Site: AFP