Un expert britanic trage un semnal de alarmă referitor la o ameninţare „apocaliptică”

Sally Davies afirmă că ameninţarea constituită de infecţiile rezistente la antibiotice este atât de serioasă încât ar trebui adăugată pe lista de urgenţe a guvernului. Specialista a descris un „scenariu apocaliptic” care ar putea avea loc peste 20 de ani, atunci când oamenii care merg la spital pentru operaţii de rutină vor muri în urma unor infecţii banale „deoarece nu vom mai avea antibiotice”.

Lista de urgenţe a guvernului britanic a fost elaborată în 2008 pentru a avertiza publicul şi companiile britanice cu privire la ameninţările pe care ţara le poate confrunta la nivel naţional în următorii 5 ani. În acest moment, printre riscurile de mare prioritate pe lista guvernului britanic se numără o epidemie de gripă, atentate teroriste şi inundaţii masive, precum cea din 1953, ultimul an în care guvernul britanic a declarat stare de urgenţă la nivel naţional.

Davies a vorbit cu parlamentarii ce formează comitetul de ştiinţă şi tehnologie, declarându-le că va solicita primului ministru să adauge rezistenţa la antibiotice pe lista de riscuri naţionale. Davies a spus că va oferi numeroase argumente în favoarea acestei mutări în urma publicării unui raport pe această temă în luna martie.

„Sunt puţine aspecte ale sănătăţii publice mai importante pentru societate decât rezistenţa la antibiotice. Acest lucru înseamnă că suntem supuşi unui risc tot mai mare de a dezvolta infecţii pentru care nu există tratament. De aceea vom publica o nouă strategie la nivel de guvern pentru a gestiona problema rezistenţei”, spune Davies.

Problema rezistenţei la antibiotice apare în urma folosirii acestora. Medicamentele ucid infecţiile susceptibile, lăsând în viaţă doar tulpinile mai rezistente. Supravieţuitorii se înmulţesc, iar cu timpul devin de neoprit. Astfel de microbi stau la baza unor infecţii spitaliceşti periculoase, precum MRSA.

„În trecut, oamenii nu erau îngrijoraţi, pentru că mereu aveam antibiotice mai noi la care să recurgem. Ce s-a schimbat este faptul că acum nu mai dezvoltă nimeni antibiotice. Nu mai avem antibiotice noi la care să putem apela în viitorul apropiat sau pe termen lung”, explică Alan Johnson, consultant în cadrul Health Protection Agency.

Alte schimbări în medicina modernă au exacerbat această problemă prin faptul că pacienţii devin mai susceptibili la infecţii. De exemplu, tratamentele anti-cancer slăbesc sistemul imunitar, iar folosirea cateterelor sporesc şansele ca microbii să intre în fluxul sanguin.

„Devenim din ce în ce mai dependenţi de antibiotice într-un număr tot mai mare de arii ale medicinei. Dacă nu vom avea antibiotice noi pentru a gestiona problema rezistenţei, vom avea probleme serioase”, avertizează Johnson.

Există mai multe motive pentru care nu mai apar antibiotice noi, unul dintre ele fiind faptul că producătorii de farmaceutice obţin un profit mai mare din medicamentele care tratează afecţiunile cronice, precum problemele cardiace, pe care pacienţii trebuie să le ia pentru ani buni sau chiar decenii. 

Davies a organizat mai multe întâlniri cu oficiali din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi cu oficiali din alte ţări pentru a concepe o strategie pentru a gestiona criza rezistenţei la antibiotice la nivel global.

Doctorii relatează apariţia mai multor cazuri de gonoree şi de tuberculoză rezistente la antibiotice. De asemenea, cercetătorii au descoperit că numărul infecţiilor rezistente la antibiotice puternice, cunoscute sub numele de carbapeneme, este în continuă creştere. Doctorii folosesc aceste antibiotice pentru a trata cele mai serioase infecţii. Oamenii de ştiinţă au descoperit că microbii rezistenţi la aceste antibiotice poartă o genă care le permite să distrugă medicamentul, iar această variantă a genei se poate răspândi uşor între mai multe tipuri de bacterii.

Bacteriile rezistente la acest tip de antibiotice au fost descoperite în 2003, când au fost raportate 3 cazuri. În 2010 numărul acestora a crescut la 333, iar în prima jumătate a anului 2011 au fost înregistrate 217 cazuri.

Sursa: The Guardian