Sexismul exprimat de tată influenţează ambiţiile fiicei

Cercetarea este corelaţională şi prin urmare nu demonstrează că atitudinile taţilor influenţează aspiraţiile fiicelor vizavi de carieră. Totuşi, studiul sugerează că fiicele învaţă de la taţii lor ceea ce societatea aşteaptă de la o femeie. De asemenea, s-a constatat că atitudinile taţilor prezic genul de jocuri pe cale le preferă fiicele. 

„Taţii mai echilibraţi au fete care sunt dispuse să se joace şi cu roboţi Transformers şi cu păpuşi Barbie”, a declarat Toni Schmade, un psiholoaga de la University of British Columbia. 

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Schmader şi colegii săi au fost interesaţi să observe modul în care stereotipurile de gen se dezvoltă în copilărie. Pentru a afla asta ei au rugat 196 de băieţi de şcoală generală şi 167 de fete să răspundă la un chestionar legat de stereotipurile de gen. De asemenea, şi părinţii copiilor au completat câte un chestionar în care, pe lângă stereotipurile de gen, se urmărea şi diviziunea muncii în gospodărie. 

Astfel, s-a constatat că femeile, chiar şi acelea care lucrau înafara casei, făceau mai multe treburi gospodăreşti decât bărbaţii. De asemenea, s-a constatat că femeile îşi influenţează copii cu privire la formarea stereotipurilor de gen. Atitudinea unei mame cu privire la rolul femeii şi cel al bărbatului se reflectă aproape întotdeauna asupra copiilor. 

Totuşi, la capitolul comportament, taţii sunt cheia. Cu cât tatăl are mai puţine stereotipuri de gen, cu atât există mai mult şanse ca fiica lui să îşi dorească să lucreze înafara casei. Mai mult, fiicele bărbaţilor egalitarişti au tendinţa de a avea interese mai largi şi mai puţin diferenţiate în funcţie de gen. 

Totodată, s-a constatat că cu cât părinţii au tendinţa de a-şi împărţi munca în gospodărie, cu atât fiica se va distanţa de stereotipurile care o fac să se îmbrace doar în roz sau să se joace doar cu păpuşi. 

Cercetătorii nu sunt siguri de ce băieţii nu răspund la fel ca fetele la atitudinile taţilor. Este posibil ca ei să nu observe destule variaţii în comportamentul stereotipic masculin.