Bacilul leprei e capabil de o adevărată „alchimie biologică”

Bacilul leprei poate transforma nervii în celule stem şi ţesut muscular, au constatat cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh. Tehnica sofisticată prin care bacteria reuşeşte aşa ceva ar putea sta la baza dezvoltării unor tratamente noi şi ar putea ajuta progresul cercetărilor în domeniul celulelor stem.

Procesul pe care oamenii de ştiinţă au reuşit să-l realizeze în laborator, cu preţul unor eforturi de ani de zile – transformarea celulelor pielii în celule stem pluripotente, care se pot apoi transforma în alte tipuri de celule, de la fibre musculare la neuroni – este realizat, în mod natural, de bacilul leprei, care manipulează, în propriul său interes, celulele din corpul gazdei.

Experimentele pe şoareci şi pe celulele cultivate în laborator au arătat că bacilul leprei infectează celulele nervoase. Apoi, în câteva săptămâni, bacteria începe să modifice celulele nervoase în propriul său interes. Biochimia celulelor se schimbă şi ele se transformă în celule stem.

Acestea, spre deosebire de celulele din nervi, se pot răspândi în tot corpul.

Fiind vorba despre celule generate chiar de organismul gazdei, sistemul imunitar al acesteia nu le atacă, aşa că aceste celule stem se pot instala oriunde, fără a fi eliminate de mecanismele de apărare imunitară.

Şi astfel, ele se pot instala în muşchi şi se pot transforma în celule musculare.

Este o descoperire majoră, fiind prima dată când se observă faptul că o infecţie bacteriană poate determina producerea celulelor stem.

Cercetătorii speră că descoperirea va duce la o înţelegere mai clară a acestei maladii (lepra) şi la găsirea unor noi moduri de a produce celule stem, care, se preconizează, vor sta la baza viitoarelor tratamente pentru o multitudine de boli.

Autorii studiului cred că e posibil ca şi alte bacterii să fi dezvoltat aceeaşi capacitate de a-şi reprograma gazda.

Prof. Chris Mason, specialist în cercetări asupra celulelor stem la University College London, descrie această capacitate a bacilului leprei de a induce transformarea unui tip de celule mamaliene în altul drept o adevărată  „alchimie” realizată de natură. Această uimitoare descoperire, consideră el, scoate în evidenţă extraordinara complexitate a interacţiunilor între mamifere şi bacterii, precum şi ingeniozitatea oamenilor de ştiinţă, care au reuşit să dezvăluie mecanisme de producere a bolilor care în urmă cu un deceniu păreau de domeniul SF. Pasul următor, a mai spus el, constă în a traduce această informaţie în beneficii reale pentru pacienţi.

Prof. Diana Lockwood, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, a fost mai rezervată în privinţa viitoarelor beneficii ale acestei descoperiri pentru sănătatea oamenilor. Recunoscând că descoperirea faptului că bacteria poate reprograma celulele este foarte interesantă şi incitantă, ea a avertizat totuşi că între aceste cercetări şi lepra ca preocupare clinică este o distanţă şi a afirmat că nu crede că descoperirea va duce la dezvoltarea unor noi tratamente.

Dr. Rob Buckle, director al colectivului de medicină regenerativă din cadrul Medical Research Council, a declarat că descoperirea este importantă nu numai pentru a înţelege cum putem trata această infecţie bacteriană, ci şi pentru domeniul, aflat în progres accelerat, al medicinii regenerative.

Sursa: BBC News