Competiţia a început cu 26 de propuneri, din acestea fiind eliminate 20 de proiecte anul trecut. Acum, cu ocazia rundei finale, doar patru proiecte se mai găsesc în competiţie, iar unul dintre ele este condus de un român: profesorul Adrian Ionescu, de la EPFL (Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne) din Elveţia.
Cele patru proiecte ce au ajuns în etapa finală a competiţiei ştiinţifice includ un plan de dezvoltare a unor „îngeri păzitori digitali” care ar feri oamenii de probleme, un supercomputer masiv care ar simula schimbările sociale, economice şi tehnologice de pe planeta noastră, un efort de a concepe cel mai precis model computerizat al creierului uman realizat vreodată şi o echipă de cercetători ce lucrează la descoperirea unor metode mai bune de a produce şi folosi grafenul, un material ultra-subţire care ar putea revoluţiona metodele de fabricare a unui număr foarte mare de obiecte, de la avioane la cipurile de computer.
Cele două proiecte câştigătoare vor fi anunţate de Comisia Europeană pe data de 28 ianuarie.
Iniţial, fiecare proiect va obţine 54 de milioane de euro din bugetul de cercetare al Uniunii Europene, sumă care va fi dublată de guvernele naţionale şi de alte surse. Finanţările ulterioare depind de atingerea unor borne în primele 30 de luni ale proiectelor, însă fiecare proiect are potenţialul de a obţine un miliard de euro de-a lungul unui deceniu.
Obţinerea acestor sume colosale ar putea fi îngreunată de măsurile de austeritate impuse de mai multe guverne europene, însă oficialii europeni care gestionează programul Future and Emerging Technologies Flagships sunt convinşi că banii promişi vor fi disponibili. Autorităţile care gestionează acest proiect insistă că investiţiile sunt necesare dacă Europa doreşte să egaleze succesul proiectului CERN, aflat la graniţa franco-elveţiană, care devenit cel mai important centru de cercetări în fizica particulelor graţie acceleratorului în valoare de 10 miliarde de dolari.
„Susţinerea cercetării şi a dezvoltării nu este ceva opţional, este ceva esenţial, căci fără investiţii înseamnăcă nu avem nicio şansă la un viitor mai bun”, a explicat Neelie Kroes, comisarul european pentru agenda digitală, pentru Associated Press. „În cazul acestei crize avem nevoie cu atât mai mult de ceva pozitiv în viitor către care să privim cu speranţă. Simpla austeritate şi tăierea cheltuielilor nu duc la dezvoltare şi la noi slujbe”, a mai spus comisarul.
Kroes crede că investiţiile în acest program se vor dovedi a fi inspirate. „Prin folosirea în comun a resurselor de-a lungul întregii Uniuni Europene şi concentrându-ne asupra celor mai bune două proiecte avem o şansă bună de a profita de pe urma acestei investiţii”, spune Kroes. În afara ţărilor membre ale Uniunii Europene, Elveţia, Norvegia, Israel şi Turcia participă şi ele la acest program.
Unul dintre obiectivele acestui program este stimularea oamenilor de ştiinţă pentru a se concentra şi la problemele care vor apărea în viitor, nu doar la cele contemporane. Printre problemele viitorului identificate de prognoze se numără schimbările climatice, societăţile care îmbătrânesc şi cantitatea limitată a resurselor naturale. Până acum, soluţiile la aceste probleme au fost limitate, parţial din cauza dificultăţii de a rezolva crize atât de ample.
„Lumea de astăzi a devenit atât de complexă încât este în afara controlului nostru”, a explicat Dirk Helbing, profesor la Institutul Elveţian Federal de Tehnologie ETH din Zurich. Helbing este coordonatorul echipei FuturICT, care intenţionează să monitorizeze starea planetei în timp real folosind volumul tot mai mare de date aflat la dispoziţia noastră. Toată lumea va avea acces la acest sistem pentru a explora scenariile ce ar putea avea loc în viitor, la fel cum meteorologii oferă prognoze ale vremii cu un grad de acurateţe. „Gândiţi-vă la proiectul nostru ca la un telescop al secolului al XXI-lea, care ne va ajuta să obţinem o înţelegere mai profundă a problemelor”, spune Helbing.
Un alt proiect aflat în competiţie, coordonat de cercetătorii de la EPFL din Lausanne, abandonează perspectiva planetară în favoarea celei personale.
Adrian Ionescu, profesor de nanoelectronice la EPFL (foto), afirmă că dispozitivele mobile tot mai numeroase au dus la concentrarea atenţiei asupra comunicaţiilor şi asupra jocurilor. Proiectul echipei sale, intitulat Guardian Angels, intenţionează să dezvolte dispozitive auto-alimentate, ce pot fi purtate tot timpul, prin care utilizatorii să fie avertizaţi de pericole, să fie încurajaţi să facă sport şi care să adune informaţii preţioase despre mediu şi despre sănătatea oamenilor.
Ionescu crede că aceste dispozitive ar putea duce la eliminarea unor costuri semnificative ale serviciilor de sănătate prin prevenirea afecţiunilor şi prin îmbunătăţirea metodelor de gestionare a acestora.
Profesorul Ionescu afirmă că în acest moment sunt disponibile toate componentele necesare pentru conceperea acestor dispozitive. Elementul cheie este integrarea acestora într-un sistem unic, efort comparat de profesorul Ionescu cu cel depus de SUA în anii ’60 pentru a trimite un om pe Lună.
Cel de-al treilea proiect implicat în această competiţie se concentrează asupra unuia dintre cele mai promiţătoare materiale pentru dispozitivele electronice ale viitorului: grafenul. Acest material-minune a fost propus ca soluţie pentru probleme extrem de diverse, de la curăţarea materialelor radioactive răspândite în urma unor accidente nucleare până la îmbunătăţirea eficienţei aeronavelor. În 2010, oamenii de ştiinţă Andre Geim şi Konstantin Novoselov au devenit laureaţii Premiului Nobel în Fizică pentru experimentele lor cu grafenul, material care este de până la 300 de ori mai rezistent decât oţelul, dar mult mai uşor.
Singura problemă este producerea grafenului într-un mod eficient. „Este în continuare nevoie de multe cercetări în această privinţă”, explică Jari Kinaret, profesor de fizică aplicată în cadrul Chalmers University of Technology din Goteborg, Suedia. Kinaret crede că finanţarea pe termen lung oferită de UE în cadrul acestei competiţii ar putea fi cheia ce ar permite dezvoltarea unei „tehnologii revoluţionare”.
„Dacă vrei să creezi o tehnologie nouă, acest lucru necesită mai mult de un an-doi”, spune profesorul. Deşi Europa, SUA şi Asia produc un număr egal de lucrări ştiinţifice pe tema grafenului, numărul brevetelor europene referitoare la acest material este mic. „Riscăm ca alte regiuni să beneficieze de «fructele» unui efort ştiinţific ce a început în Europa”, spune profesorul.
Toate cele patru proiecte argumentează că Europa riscă să piardă teren în faţa competitorilor. „Dacă nu obţinem această finanţare, am putea vedea cum cei mai talentaţi cercetători europeni se mută în alte regiuni ale lumii, unde situaţia finanţărilor este mai bună, precum Singapore”, spune Kinaret.
Henry Markram, coordonatorul celui de-al patrulea proiect implicat în competiţie, afirmă că succesul CERN reprezintă cel mai bun exemplu ce atestă că Europa poate deveni un lider ştiinţific global atunci când resursele ţărilor sunt folosite împreună. Markram, profesor de neuroştiinţe la EPFL, afirmă că echipa sa doreşte să facă acelaşi lucru pentru creierul uman. „Industria farmaceutică nu vrea să facă acest lucru, companiile din domeniul computerelor nu vor să facă acest lucru, deoarece implică prea multă ştiinţă fundamentală. Acesta este un proiect care necesită finanţare publică”, spune Markram.
Proiectul Human Brain intenţionează să folosească supercomputere pentru a modela creierul uman, simulând medicamente şi terapii pentru afecţiuni care generează anual, în Europa, costuri de 800 de miliarde de euro.
Sursa: Associated Press