Controversă ştiinţifică: consumul de canabis duce la scăderea IQ-ului? Un nou studiu contestă această idee

Cercetătorii care au efectuat noul studiu, publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences, nu au avut acces la datele originale colectate de la adolescenţi din Noua Zeelandă. În schimb, Ole Røgeberg, une economist din cadrul Centrului Frisch din Norvegia a folosit o simulare computerizată pentru a arăta că, în teorie, aceleaşi efecte asupra IQ-ului pot fi explicate de factorii socioeconomici care duc la comportamente ce rezultă în scăderea IQ-ului. De exemplu, persoanele mai sărace au acces mai redus la educaţie, indiferent dacă folosesc sau nu canabis. Noile rezultate au iscat o dezbatere controversată asupra riscului ca marijuana să afecteze ireversibil creierele aflate în curs de dezvoltare.

„Tipul de mediu în care te afli îţi afectează IQ-ului”, a explicat Rogeberg. Educaţia de calitate şi slujbele care oferă angajatului o provocare pot duce la creşterea inteligenţei, însă „dacă persoanele sunt forţate să părăsească aceste instituţii sau nu au acces la ele, vor înregistra o scădere a IQ-ului, fiind totodată tipul de persoane care tind să consume canabis în adolescenţă”, a mai explicat economistul.

Studiul original, care susţinea că marijuana duce la scăderea IQ-ului, nu poate elimina posibilitatea ca alţi factori să joace un rol în legătura dintre consumul de canabis şi scăderea IQ-ului, afirmă Susan Tapert, un neuropsiholog de la Universitatea California care nu a luat parte la cercetare. „Studiul a fost unul excelent – a urmărit un număr mare de persoane pentru un timp îndelungat. Chiar şi aşa, este posibil ca alt factor neidentificat să joace un rol important în legătura IQ-marijuana”, spune Tapert.

Studiul iniţial se baza pe datele colectate de-a lungul a trei decenii de la 1.037 de persoane din Dunedin, Noua Zeelandă. Studiul a urmărit oamenii de la vârsta de 7 ani, colectând probe de sânge, efectuând teste de IQ şi intervievând părinţii şi profesorii acestora.

Cercetătorii au descoperit că marijuana duce la scăderea IQ-ului cu până la 8 puncte în cazul consumatorilor înrăiţi care au deprins acest viciu în adolescenţă. Marijuana nu avea niciun efect asupra IQ-ului în cazul persoanelor care au început să fumeze la maturitate, sugerând că această substanţă este mai ales nocivă în cazul creierelor aflate încă în faza de dezvoltare.

Clasa socioeconomică şi structura familială pot duce la rândul lor la modificarea IQ-ului în timp. De exemplu, copiii săraci tind să aleagă şcoli mai slabe sau slujbe mai puţin solicitante, chiar dacă la început au acelaşi IQ precum copii mai bogaţi. De asemenea, clasa socială poate afecta dezvoltarea unor trăsături precum motivaţia sau perseverenţa, ce pot afecta ulterior IQ-ul.

Røgeberg a creat un model matematic pentru a identifica dacă efectul aparent pe care marijuana îl avea asupra IQ-ului poate fi explicat de factori socioeconomici. Rezultatul a fost pozitiv.

Acest lucru nu înseamnă neapărat că marijuana nu are efecte negative, a explicat Røgeberg. Economistul afirmă că studiul său sugerează că cercetătorii care au efectuat prima cercetare ar trebui să efectueze o analiză mai amănunţită pentru a demonstra că marijuana, şi nu alte aspecte ale stilului de viaţă ce include consumul de canabis, este responsabilă pentru IQ-ul scăzut.

Røgeberg afirmă că cercetătorii ar trebui să testeze dacă canabisul a afectat traiectoria IQ-ului în cazul unor indivizi. De asemenea, economistul recomandă studierea impactului cumulat a mai multor factori, precum condiţiile de acasă sau nivelul educaţional, care pot afecta la rândul lor IQ-ul. Cercetătorul spune că este posibil ca acest efect cumulat să explice scăderea IQ-ului atribuită acum consumului de canabis. „Este foarte posibil ca totalitatea acestor factori să explice în mare parte efectul pe care l-au observat”, spune Røgeberg.

Mitch Earleywine, un psiholog de la Universitatea Albany din New York afirmă că analiza lui Røgeberg susţine ideea că legăturile dintre consumul de canabis din adolescenţă şi scăderea IQ-ului sunt false, datorându-se mai degrabă diferenţelor socioeconomice decât efectelor farmacologice. De asemenea, John Macleod de la Universitatea Bristol afirmă că cercetătorii din studiul iniţial au recunoscut în cercetarea iniţială că rezultatele observate s-ar putea datora alţi factori, iar modelarea efectuată de Røgeberg sugerează că, într-adevăr, acest lucru este posibil.

Surse: LiveScience, Nature