Iarba medicinală este un extras din rădăcina unei plante denumite hortensia albastră perenă, cunoscută în chineză sub numele chang shan şi în latină ca Dichroa febrifuga Lour.
Această plantă este folosită încă din vremea dinastiei Han, 206 î.e.n – 220 e.n., conform unor documente străvechi ce atestă tradiţiile orale chinezeşti.
În 2009, cercetătorii au descoperit ingredientul său activ, febrifuginona, care poate fi produs în mod farmaceutic drept o moleculă denumite halofuginonă.
Atunci, oamenii de ştiinţă au descoperit că halofuginona previne produerea de celule imune defecte Th17, care atacă celulele sănătoase, provocând o inflamaţie care duce la febră.
Un studiu publicat în jurnalul Nature în acest weekend arată că halofuginona funcţionează prin blocarea producţiei de proteine necesare pentru celulele Th17 „proaste”. dar nu pentru celulele Th17 „bune”.
Mai exact, planta blochează moleculele cunoscute sub numele de transfer RNA (tRNA), ce au rolul să asambleze proteinele bucăţică cu bucăţică, conform codului ADN scris în gene.
În ceea ce priveşte malaria, halofuginona pare să interfereze în acelaşi proces de asamblare a proteinelor care permite paraziţilor malariei să trăiască în sânge, explică cercetătorii.
„Rezultatele studiului nostru au rezolvat un mister care a dat de furcă oamenilor – care este mecanismul care permite acestei plante să trateze febra probocată de o infecţie cu malarie, mister vechi de mai bine de 2.000 de ani”, a explicat Paul Schimmel, coordonatorul echipei de cercetători de la Scripps Research Institute din California.
Halofuginona a fost testată în studii mici pe oameni pentru a trata cancerul şi distrofia musculară. De asemenea, producătorii de medicamente consideră această substanţă un instrument util în lupta contra inflamaţiilor de colon şi artritei reumatoide, ambele fiind, de asemenea, boli autoimune.
Sursa: AFP