Oamenii de ştiinţă de la Grădinile Botanice Regale din Kew au făcut aceste descoperiri în cadrul unei serii de expediţii în cele mai izolate locuri ale lumii.
În ciuda faptului că abia au fost descoperite, multe plante ar putea dispărea din cauza ameninţărilor la adresa habitatelor lor.
Un copac, ce a fost descoperit crescând pe o creastă a unui munte calcaros din Thailanda, elimină o sevă roşie, închisă la culoare, despre care folclorul local spune că este „sânge de dragon”. Această sevă este băută pe post tonic medicinal, însă specia riscă să dispară în următorii ani.
Dr. Paul Wilkin, un cercetător din cadrul herbariumului de la Kew care a identificat copacul ca fiind o specie nouă, afirmă că munţii calcaroşi în care creşte sunt folosiţi pe post de material de construcţie, iar copacul este tăiat în mod semnificativ de către localncii care îl consideră a fi norocos.
Cu frunze tari, ca de piele şi o sevă roşie închisă la culoare ce se scurge din coajă atunci când este lovită, copacul este denumit în thailandeză Chan Daeng, însemnând Copacul Dragonului Roşu. Acum, botaniştii i-au dat şi un nume ştiinţific, Dracaena jayniana.
Dr. Wilkin afirmă că a găsit copacul după ce a fost condus pe o creastă periculoasă lângă Chiang Mai de oameni de ştiinţă din localitate. De asemenea, specialistul crede că a descoperit încă o specie nouă într-o locaţie similară.
„Crestele acestor karsturi sunt acoperite cu vegetaţie ciudată. Munţii de calcar sunt foarte abrupţi şi au creste ascuţite ca un cuţit, astfel că nu poţi cultiva nimicacolo. De aceea, apar aceste plante remarcabile”, a explicat Dr. Wilkin.
„În Thailanda există o diversitate de plante care sunt trecute cu vederea. Copacul Dragonului Roşu este înrudit cu alte specii care sunt folosite la rândul lor în scopuri medicinale. Sunt folosite la orice, de la vindecat rănile, fracturi, hemoroizi şi ulcere. Acest copac pare să fie folosit pe post de tonic, însă pentru a afla funcţia medicinală exactă este nevoie de mai multe cercetări”, a explicat specialistul.
Cercetătorii de la Kew au descoperit, de asemenea, o nouă specie de ghiocel, pe care au denumit-o Galanthus panjutinii, după celebrul naturalist şi căţărător Platon Sergeevici Panjutin, care a trăit în Munţii Caucaz.
Ghiocelul a fost descoperit pe o creastă de munte în Rusia şi se alătură celor 30 de specii de ghiocel cunoscute până acum. Oamenii de ştiinţă se tem, însă, că noua specie ar putea fi ameninţată din cauza zonei mici în care trăieşte.
Experţii refuză să dezvăluie locaţia exactă în care a fost găsită deoarece se tem că vânătorii de bulbi vor culege tot ce se găseşte pe munte, pentru a vinde noile specii grădinarilor.
O nouă orhidee, denumită Ornithocheirus cacharensis, a fost descoperită în regiunea Cachar din Assam, în nordul Indiei, o regiune cunoscută mai degrabă pentru ceaiul său. Cercetătorii estimează că doar 10 exemplare din această plantă roşie şi purpurie trăiesc în acea zonă.
Botaniştii au descopert, de asemenea, 15 noi specii de palmier. O specie din Indonezia, Adonidia maturbongsii, are frunze imense ce se aseamănă cu un liliac, iar Heterospathe barfodii din Papua Noua Guinee produce flori purpurii.
De asemenea, cercetătorii au descoperit 14 specii noi de Indigofera, o plantă care era folosită pe scară largă pentru a produce vopseluri.
În cadrul unei expediţii către insula St. Helena, cercetătorii au descoperit o specie nouă de iarbă, pe care au denumit-o Eragrostis episocpulus.
„St. Helena este o insulă foarte mică, aşa că te-ai fi putut gândi că tot ce există acolo fusese deja descoperit, dar iată că nu este adevărat. Multe specii de pe acea insulă nu se găsesc nicăieri altundeva în lume”, a explicat David Simpson, şeful herbariumului din cadrul Grădinilor Botanice Regale din Kew.
Multe dintre speciile descoperite de cercetătorii de la Kew sunt deja ameninţate cu dispariţia.
Cercetătorii au descoperit câteva specii noi care fuseseră colectate în trecut, dar care nu fuseseră etichetate cum trebuie înainte să fie stocate în arhiva din Kew. Cercetătorii au descoperit 11 specii noi de Orania, un palmier, ascunzându-se în arhive.
„Tehnicile precum secvenţierea ADN-ului ne ajută să identificăm relaţiile dintre plante, fiind un instrument pe care nu îl aveam în trecut. Credem că există alte 70.000 de specii noi, nedescoperite. De multe ori, aceste plante sunt descoperite la întâmplare, când ai norocul să te afli în habitatul potrivit în perioada de înflorire”, a concluzionat dr. Simpson.
Sursa: The Telegraph