Premisele noii abordări sunt explicate într-o lucrare publicată în Trends in Endocrinology & Metabolism.
Intestinul poate “simţi gustul” a ceea ce mâncăm – amar, dulce, gustul grăsimii sau al cărnii – în mod similar cu cel în care percepe limba aceste gusturi şi prin intermediul unor mecanisme de semnalizare asemănătoare.
Ca urmare, sunt eliberaţi anumiţi hormoni care controlează senzaţia de saţietate şi nivelul glucozei în sânge, atunci când hrana ajunge în intestin. Receptorii (senzorii) din intestin răspund la excesul de mâncare, iar disfuncţiile lor joacă un anumit rol în apariţia obezităţii, a diabetului şi a altor afecţiuni metabolice înrudite.
Cercetătorii de la Translational Research Center for Gastrointestinal Disorders, din cadrul Universităţii Catolice din Leuven, Belgia, au studiat posibilitatea de a acţiona selectiv asupra acestor receptori, pentru a-i determina să stimuleze secreţia de hormoni care să inducă senzaţia de saţietate, imitând astfel efectele fiziologice ale aportului alimentar şi “păcălind” corpul, făcându-l să creadă că a mâncat.
Cercetătorii bănuiesc că eficienţa intervenţiilor chirugicale bariatrice, care nu este încă pe deplin înţeleasă, dar care determină scăderi spectaculoase în greutate şi reduce prevalenţa diabetului şi a altor afecţiuni corelate cu obezitatea, ar putea fi legată de schimbări în secreţia acestor hormoni.
Acţiunea selectivă asupra receptorilor gustativi extraorali, care ar determina eliberarea hormnilor ce controlează aportul alimentar, ar putea oferi o nouă cale de a imita aceste efecte printr-o metodă non-chirurgicală. Mai sunt însă necesare studii adiţionale pentru a afla care receptori gustativi din intestin ar putea fi influenţaţi în mod eficient cu ajutorul medicamentelor, pentru a preveni şi trata obezitatea şi diabetul.
Sursa: EurekAlert!