Mosasaurii (foto) erau, în urmă cu 84 de milioane de ani, cei mai mari şi mai periculoşi prădători ai apelor, ocupând o nişă ecologică similară celei ocupate azi de mamiferele acvatice carnivore precum delfinii.
Cele mai mari dintre aceste reptile puteau atinge, cred specialiştii, 6 metri în lungime, deşi majoritatea speciilor aveau 3-4 metri.
Mosasaurii cunoscuţi anterior erau specii marine, Pannoniasaurus inexpectatus fiind prima specie de mosasaur despre care se crede că ar fi trăit în apele dulci, anume în râuri. Paleontologii cred că Pannoniasaurus inexpectatus îşi împărţea habitatul – cursuri de apă situate în zone care pe atunci aveau o climă tropicală – cu crocodilii.
Fosilele găsite provin de la mai multe exemplare, de la juvenili de mici dimensiuni până la adulţi de talie mare.
Membrele lui Pannoniasaurus inexpectatus erau asemănătoare cu cele ale şopârlelor terestre; craniul era aplatizat, similar cu cel al crocodililor, iar coada avea un aspect neobişnuit, care îl deosebea de toţi ceilalţi membri cunoscuţi ai grupului mosasaurilor.
Fosilele au fost găsite într-o mină deschisă, într-o zonă în care, acum 84 de milioane de ani, se întindea o câmpie inundabilă.
Unele dintre oasele fosilizate sunt atât de puţin erodate, încât oamenii de ştinţă cred că animalele au murit în urma unei inundaţii bruşte şi au fost îngropate rapid sub sedimente.
Cercetătorii de la Muzeul Maghiar de Istorie Naturală şi de la Universitatea Alberta, Canada, care au studiat fosilele, afirmă că mosasaurii au evoluat pentru a se adapta la diferite medii acvatice şi cred că, în cazul lui Pannoniasaurus inexpectatus, care era probabil cel mai mare prădător din acest paleo-mediu, craniul aplatizat, asemănător cu al crocodililor, era o adaptare utilă pentru a pândi din apă prăzile din apele puţin adânci şi de pe ţărm.
Sursa: Mail Online