Noi descoperiri în domeniul inteligenţei umane demonstrează ineficienţa testelor IQ (VIDEO)

Conform unui nou studiu realizat de cercetătorii canadieni, răspunsul este „nu”. După ce au realizat cel mai mare studiu centrat asupra inteligenţei umane, oamenii de ştiinţă au descoperit că testele de măsurare a inteligenţei sunt neînsemnate. 

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de peste 100.000 de voluntari care au fost rugaţi să completeze 12 teste ce presupuneau exerciţii de planificare, gândire, memorie şi atenţie. De asemenea, fiecare participant a completat şi un chestionar cu privire la stilul de viaţă pe care îl adoptă, istoria educaţională, comportament şi obiceiuri. 

• ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
• SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship

Astfel s-a descoperit că inteligenţa nu depinde de un singur factor ci de trei: memoria pe termen scurt, gândirea şi abilităţile verbale. Aşa se face că, uneori, în cazul unora dintre indivizi, nu toţi aceşti factori sunt foarte bine dezvoltaţi. 

Mai mult, într-o altă etapă a studiului, o parte dintre participanţi au rezolvat testele în timp ce creierele lor erau scanate. Rezultatele au arătat că diferite părţi ale creierului se activează atunci când sunt testaţi cei trei factori. 

Testele tradiţionale de măsurare a IQ-ului sunt „prea simpliste”, spun cercetătorii care au ajuns la concluzia că inteligenţa ţine de factori mult mai complicaţi decât se credea până acum şi care nu pot fi cântăriţi doar printr-un test. 

În prezent, un IQ-ul mediu este cel de 100 de puncte. Mensa, societate fondată în Oxford, Marea Britanie în 1946 cu scopul de a identifica şi pune în legătură oameni cu un coeficient foarte înalt de inteligenţă, nu îi acceptă printre membrii săi decât pe cei care au un scor peste 148, care se găsesc în proporţie de 2% în întreaga populaţie. 

Pe de altă parte, testele au oferit informaţii şi privire la modul în care vârsta, genul şi obiceiurile individului influenţează modul în care funcţionează creierul.

De exemplu, fumătorii au înregistrat rezultate mai slabe la testele ce verificau memoria de scurtă durată şi abilităţile comunicaţionale. Şi oamenii care suferă de anxietate s-au descurcat destul de greu la testele ce priveau memoria pe termen scurt. În schimb, cei care sunt pasionaţi de jocurile pe calculator par să înregistreze rezultate mai bune la teste ce urmăresc gândirea şi memoria de scurtă durată, în timp ce îmbătrânirea afectează negativ memoria şi capacitatea de a gândi. 

Acum, cercetătorii lansează o nouă versiune a testelor care pot fi realizate pe Cambridge Brain Science. 

Sursa: Sun News Network, Daily Mail, Science Museum Discovery