Cercetătorii scoţieni au modificat ritmul de creştere a 240 de ghidrini (Gasterosteus aculeatus) expunându-i la rece şi la cald.
Studiul a arătat că peştii care se dezvoltau mai încet trăiau cu 30% mai mult decât durata medie de viaţă de 2 ani, pe când peştii care se dezvoltau repede trăiau cu 15% mai puţin decât durata medie de viaţă.
Oamenii de ştiinţă afirmă că rezultatele „se aplică, cel mai probabil, la multe alte specii, inclusiv la oameni”.
Cercetarea a studiat modul în care durata de viaţă a ghidrinului era modificată de ritmul în care corpul său se dezvolta în prima parte a vieţii. Variind temperaturile pentru perioade scurte de timp, cercetătorii puteau să-i facă să se dezvolte mai repede sau mai încet. Atunci când temperatura mediului revenea la normal, ritmul de dezvoltare a ghidrinilor revenea la rândul său la valori medii, însă modificările de ritm afectau rata îmbătrânirii.
Studiul a arătat că corpurile care se dezvoltau mai rapid acumulau mai multe leziuni ale ţesutului, ceea ce ducea la scurtarea duratei de viaţă.
Profesorul Neil Metcalfe de la Institutul de Biodiversitate şi Medicină Comparativă din cadrul Universităţii Glasgow afirmă că rezultatele „surprinzătoare” au putut fi observate în ciuda faptului că toţi peştii ajungeau la aceleaşi dimensiuni la vârsta adultă.
„În mod normal, te-ai aştepta ca un aparat construit în grabă să se deterioreze mai repede decât unul asamblat meticulos şi cu grijă. Studiul nostru sugerează că acelaşi lucru este valabil şi în cazul corpurilor”, a explicat profesorul Metcalfe.
„Rezultatele studiului sunt surprinzătoare. Se pare că trupurile care se dezvoltă repede acumulează mai multe leziuni ale ţesutului decât cele care se dezvoltă în ritm încet, astfel că durata de viaţă este redusă în mod substanţial. Aceste observaţii se aplică la multe alte specii, inclusiv la oameni, deoarece modul în care organele şi ţesuturile se dezvoltă şi îmbătrânesc este similar în cadrul multor tipuri diferite de animale”, a adăugat cercetătorul.
„De exemplu, este deja documentat faptul că, în rândul oamenilor, dezvoltarea rapidă în copilărie este asociată unui risc sporit de a suferi ulterior de afecţiuni la bătrâneţe, precum boli cardiovasculare. Cel mai probabil, acest lucru se datorează modului în care a fost compus ţesutul unei inimi care s-a dezvoltat cu viteză”, a mai spus profesorul Metcalfe.
Cercetarea este publicată în cea mai recentă ediţie a jurnalului ştiinţific Proceedings of the Royal Society B.
Surse: BBC News, University of Glasgow