Deşi nu deţinem o anumită genă a „opţiunilor politice” moştenită de la părinţi, se pare că genele au capacitatea de a influenţa ceva din creierul nostru care, mai departe, ne ajută să ne dezvoltăm viziunile politice.
Specialiştii susţin că amigdala, partea din creier responsabilă pentru învăţarea emoţională, are un rol important în influenţarea credinţelor politice. Rezultatele a două studii diferite, unul britanic şi unul american au indicat acest lucru.
Studiul american a arătat că voluntarii analizaţi, care transpirau mai mult atunci când auzeau zgomote neaşteptate, erau mai predispuşi să fie de acord cu pedeapsa capitală şi cu războiul din Irak. Acest lucru sugera o legătură între unele credinţe conservatoare şi un răspuns emoţional puternic.
În studiul realizat de britanici, s-a constatat că amigdalele conservatorilor sunt mai mari decât cele ale liberalilor, constatare care sugerează că emoţiile joacă un rol mai mare în conservatorism.
Esenţial este să realizăm că opţiunile politice depind de foarte mulţi factori. Este posibil ca mulţi alţi factori genetici nici să nu fi fost descoperiţi până în prezent, dar nu putem spune cu certitudine că genele au puterea de a dicta o înclinaţie spre un anumit partid. În schimb, aceste studii subliniază că există o relaţie între unele trăsături genetice şi răspunsul emoţional, fenomen ce poate avea rol în alegerile politice ale individului. Prin urmare, chiar dacă genele nu influenţează în mod direct convingerile politice, se pare că ele au efect asupra modului în care se formează judecata politică.
Sursa: Dvice