Deşi acest lucru s-ar putea să fie nesănătos, o echipă de ecologişti susţine că, departe de a fi un obicei neobişnuit, utilizarea de resturi de ţigări ar putea fi o variaţie urbană a unei adaptări vechi.
S-a observat de mult că păsările tind să îşi formeze cuiburile din vegetaţie bogată în anumiţi compuşi care alungă paraziţii. Substanţele chimice din frunzele de tutun sunt cunoscute pentru respingerea artropodelor, motiv pentru care oamenii de ştiinţă s-au întrebat dacă nu cumva tocmai din acest motiv le folosesc şi păsările.
Într-un studiu publicat în Biology Letters, oamenii de ştiinţă a examinat cuiburile a două specii comune de păsări de pe continentul nord-american. Ei au măsurat nivelul de acetat de celuloză (un component al chiştoacelor) din cuiburi şi au descoperit că existau mai puţini paraziţi acolo unde concentraţia de substanţă era mai mare.
De asemenea, specialiştii au utilizat capcane de căldură pentru a testa dacă efectul de respingere dat de mucurile de ţigări a fost legat de conţinutul de nicotină şi nu de alte caracteristici precum structura lor. Astfel, eu au amplasat capcane de căldură în 27 de cuiburi de vrabie şi 28 de cuiburi de piţigoi. Capcanele, care utilizau căldura pentru a atrage paraziţii au fost dotate cu fibre de celuloză şi filtre provenite fie de la ţigări fumate, fie de la unele nefumate. De asemenea, au fost amplasate şi benzi adezive menite să prindă eventualele artropode atrase.
După 20 de minute, cercetătorii au descoperit că dispozitivele dotate cu chiştoace provenite de la ţigări nefumate, aveau mult mai mulţi paraziţi ataşaţi comparativ cu celelalte dispozitive.
„Cercetarea mă face să mă gândesc dacă nu cumva aceste păsări au o preferinţă pentru unele branduri de ţigări mai puternice în nicotină. Dacă este aşa, acest lucru sugerează că acest comportament a evoluat ca o adaptare în răspuns la provocările impuse de invaziile de paraziţi”, a declarat Timothy Mousseau, ecologist la Universitatea din South Carolina, Columbia.