Ce-a găsit Curiosity pe Marte: avem motive să fim entuziasmaţi?
Curiosity a încheiat recent prima analiza a unei mostre de sol marţian şi e uşor de înţeles cu câtă nerăbdare erau aşteptate rezultatele: oamenii de ştiinţă sperau ca aparatele să identifice compuşi organici care ar fi putut indica existenţa – cel puţin în trecut – a vieţii pe Marte.
Dar rezultatele nu au oferit astfel de surprize, iar John Grotzinger, directorul ştiinţific al misiunii, cel care făcuse incitantul anunţ despre „descoperirile cutremurătoare care vor intra în manualele de istorie”, a afirmat că entuziasmul său a fost greşit interpretat.
”Noi facem ştiinţă, cu viteza ştiinţei, într-o lume care se mişcă cu viteza pozelor de pe Instagram”, a declarat el, recunoscând că oamenii de ştiinţă „trebuie să aibă grijă ce spun şi cum spun”.
Declaraţia sa de acum două săptămâni a dat naştere multor speculaţii, făcându-i pe mulţi să creadă că roverul descoperise pe Marte compuşi ai carbonului care ar fi putut sta la baza materiei vii.
Dar nu este cazul; analiza acestei prime mostre de sol marţian a dezvăluit prezenţa apei şi a unui amestec de alte substanţe chimice, printre care compuşi conţinând sulf şi clor. Informaţiile au fost comunicate în cadrul întrunirii de la San Francisco a Uniunii Americane de Geofizică.
Paul Mahaffy, cercetător principal în cadrul proiectului Sample Analysis at Mars (SAM), a afirmat că specialiştii NASA nu au, până în acest moment, confirmarea categorică a existenţei compuşilor organici de origine marţiană, dar că vor continua să caute în diferite puncte ale Craterului Gale, zona unde roverul îşi desfăşoară acum activitatea.
De fapt, după cum a reieşit din discuţii, instrumentele lui Curiosity au identificat prezenţa unor compuşi organici, dar NASA a refuzat să confirme că aceştia sunt de origine marţiană, luând în considerare mai curând posibilitatea ca aceştia să fi fost aduşi chiar de rover de pe Terra.
Mostra analizată provine dintr-un loc numit Rocknest; este alcătuită dintr-un nisip cu granulaţie fină, format în urma proceselor de eroziune a rocilor marţiene. Analiza prealabilă a materialului cu ajutorul unui alt instrument din dotarea roverului, CheMin, a arătat că el este alcătuit în proporţie de cca. 50% din minerale comune de origine vulcanică şi restul din materiale non-cristaline, precum sticla (sticlă naturală, vulcanică).
Ţinta finală a misiunii Curiosity este Muntele Sharp, aflat în centrul Craterului Gale, unde specialiştii speră să găsească mostre care să furnizeze date inedite privind trecutul geologic al planetei Marte.
Sursa: Mail Online