Aşezările complexe din interiorul peşterii dar şi cele din apropierea ei sugerează că civilizaţiile preistorice din Europa au fost mult mai complexe decât se credea până acum. Peştera, localizată în Grecia şi descoperită în 1958 poartă numele de Alepotrypa, iar legenda spune că ea a fost descoperită de un vântor care şi-a urmat câinele până aici.
După descoperire, oficialităţile greceşti au avut să includă peştera pe lista obiectivelor turistice, dar arheologii, care şi-au dat seama de importanţa istorică a locului au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a o proteja.
Camera principală a peşterii are o înălţime de aproape 60 de metri şi se întinde pe 100 de metri. În total , peştera are o mărime de 1000 de metri, cuprinzând chiar şi un mic lac în interior.
„Dacă aţi văzut filmele din trilogia Stăpânul inelelor atunci acest loc v-ar putea aminti de minele din Moria”, a declarat cercetătorul Michael Galaty.
De-a lungul timpului, excavările, care au început din anii 1970, au scos la suprafaţă unelte, vase de lut, artefacte din obsidian, argint sau cupru, care datează din Neolitic, perioadă care în Grecia a început acum 9.000 de ani.
Potrivit specialiştilor, peştera nu era considerată numai un adăpost, ci şi un loc unde se efectuau ceremonii şi ritualuri, un fel de catedrală preistorică.
După prăbuşirea peşterii, eveniment ce a avut loc acum 5.000 de ani, probabil din cauza unui cutremur, şi în urma căruia locuitorii au fost îngropaţi de vii, zona pare să fi rămas nelocuită.
Cercetări recente indică faptul că oamenii de aici realizau ritualuri de îngropare a morţilor chiar în această peşteră, evenimente ce presupuneau şi depozitarea unor cantităţi mari de vase de lut.
Aceste ritualuri reprezintă un subiect destul de controversat, unii cercetători fiind de părere că obiectele din lut nu ar fi originare din această regiune, ci că ele ar fi fost aduse aici de pelerini. Prin urmare, unele teorii susţin că peştera Alepotrypa ar fi fost un fel de loc de pelerinaj unde erau îngropaţi oameni importanţi.
Ca urmare a acestei teorii, oamenii de ştiinţă nu exclud nici posibilitatea ca acest loc să fi fost considerat un fel de poartă de acces spre regatul lui Hades, zeul grec care a constituit o adevărată sursă de fascinaţie legată de lumea de dincolo.
Sursa: Live Science