Gripa este mult mai periculoasă decât se credea până acum: poate provoca diabet şi atacuri de cord

În cazul diabetului, celulele nu absorb zahăr din sânge. Acest lucru se poate petrece deoarece celulele şi-au pierdut sensibilitatea la insulină, un hormon, ceea ce duce la diabetul de tip 2. Această formă a bolii, ce este influenţată de dietă şi de stilul de viaţă, devine din în ce mai răspândită la nivel mondial. De asemenea, diabetul poate fi declanşat atunci când sistemul imunitar distruge celulele pancreatice însărcinate cu producerea de insulină. Oamenii moştenesc o predispoziţie genetică pentru această afecţiune, intitulată diabet de tip 1, însă este nevoie de un factor de mediu pentru a o declanşa.

Începând cu anii ’70, cercetătorii au suspectat că virusurile ar putea fi un astfel de factor declanşator, deoarece diabetul de tip 1 apare adesea în mod subit după o infecţie. Enterovirusurile şi rotavirusurile s-au numărat printre suspecţi, deoarece aceste infecţii afectează sistemul imunitar suficient de mult încât să-l provoace să atace pancreasul. Cu toate acestea, detaliile erau neclare.

• Urme de dinozaur, descoperite pe o piatră dintr-o școală din Australia
• Deși sunt „dezamăgiți”, britanicii anunță că nu vor riposta la tarifele impuse de SUA

Ilaria Capua, un cercetător ce lucrează în cadrul laboratorului World Organisation for Animal Health înfiinţat în Legnaro, Italia, pentru a lupta împotriva gripei aviare, a decis să infecteze câţiva curcani cu gripă. Motivul pentru care cercetătoarea a decis acest lucru este faptul că păsările afectate de gripă prezintă adesea un pancreas inflamat, chiar şi atunci când au tulpini ale gripei care nu se răspândesc în afară plămânilor. Cercetătorii au descoperit că mulţi curcani afectaţi au dezvoltat afecţiuni grave ale pancreasului şi diabet.

Apoi, cercetătorii au infectat ţesuturi pancreatice umane cu două virusuri ale gripei obişnuite. Ambele s-au dezvoltat foarte bine în ţesut, a relatat Capua. Prezenţa gripei în celulele pancreatice a stimulat producţia unor substanţe chimice inflamatoare despre care se cunoaşte că joacă un rol esenţial în reacţiile autoimune ce duc la dezvoltarea diabetului de tip 1. Una dintre ipotezele lansate de cercetători este aceea conform căreia celulele imune prezintă câteva bucăţi din ţesutul infectat celulelor de tip T, pentru a le învăţa să recunoască virusul. În acelaşi timp, însă, celulele de tip T învaţă să recunoască şi celulele care produc insulină, distrugându-le.

Poate gripa să ajungă la pancreas? La oameni, virusul este de regulă restricţionat la plămâni şi stomac, însă uneori acesta poate intra în sânge. De asemenea, Capua suspectează că virusul poate călători pe căile care leagă intestinul mic de pancreas. „Atunci când ajunge în pancreas, descoperă un loc ideal pentru a se copia”, spune Capua.

Acum, Capua testează efectele gripei pe modele ale diabetului de tip 1 în rândul şoarecilor. De asemenea, cercetătoarea studiază persoanele diagnosticate recent cu diabet, pentru a identifica simptomele unei infecţii cu gripă. Capua crede că virusul H1N1, ce a provocat pandemia din 2009 şi care încă mai circulă, ar putea fi un factor declanşator ideal. Doctorii din Japonia şi Italia au raportat multe cazuri noi de diabet de tip 1 în rândul oamenilor afectaţi de gripă, fiind de asemenea înregistrată o creştere mare a numărului de cazuri după pandemia din 2009.

„Partea grozavă este că şi în cazul în care gripa provoacă doar câteva procente din cazurile totale de diabet de tip 1 diagnosticate într-un an, putem efectua campanii de vaccinări şi putem preveni apariţia gripei în rândul oamenilor ce prezintă o predispoziţie genetică la diabetul de tip 1, acest lucru având un impact semnificativ”, spune cercetătoarea. Anual, peste 65.000 de persoane sunt diagnosticate cu diabet de tip 1, număr ce creşte cu 3%-5% în fiecare an.

Legătura dintre diabet şi gripă reprezintă o nouă dovadă ce atestă că multe dintre bolile considerate non-infecţioase sunt, de fapt, cauzate de o infecţie, ceea ce înseamnă că se pot răspândi.

De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit că gripa poate provoca atacuri de cord. Până acum, cadrele medicale doar suspectau acest lucru, deoarece numărul atacurilor de cord creştea mereu în mod semnificativ în timpul sezonului gripal. Acum, cercetătorii de la Universitatea din Toronto au demonstrat acest efect în rândul mai multor pacienţi. Specialiştii au raportat că vaccinarea adulţilor împotriva gripei reduce la jumătate riscul ca aceştia să sufere un atac de cord sau un atac cerebral în următorul an..

Sursa: NewScientist