Oamenii vor trebui să se adapteze la meniuri noi, variate, pe măsură ce culturile agricole tradiţionale se vor confrunta cu dificultăţi induse de climă.
Experţi din cadrul CGIAR (Consultative Group on International Agricultural Research) afirmă că, în câteva decenii, în multe ţări dezvoltate peisajul agricol ar putea fi foarte diferit de cel de azi; astfel, bananele ar putea înlocui cartoful, ca sursă esenţială de carbohidraţi, iar pe măsură ce temperaturile cresc, va creşte şi importanţa unor plante precum cassava (numită şi manioc; este o plantă tropicală de la care se consumă rădăcina bogată în amidon) şi Vigna unguiculata (o specie de leguminoase, înrudită cu fasolea şi mazărea, mult cultivată azi în zonele tropicale semi-aride, deoarece este rezistentă la secetă).
Experţii au elaborat predicţii privind efectele schimbpărilor climatice asupra 22 dintre cele mai importante plante cultivate în prezent.
Ei prevăd, pentru multe ţări dezvoltate, o scădere a recoltelor celor mai importante 3 culturi, din punct de vedere al numărului de calorii furnizate: porumb, orez şi grâu.
Cartoful, care creşte bine într-un climat mai răcoros, va avea, de asemenea de suferit, pe măsură ce temperaturile cresc şi vremea devine mai capricioasă.
Autorii raportului susţin că aceste schimbări ar putea deschide calea spre trecerea la alte culturi, de exemplu banane, care ar putea creşte la latitudini şi chiar altitudini mai mari, acolo unde în prezeunt se cultivă cartofi.
Cu toate că şi cultura bananelor are dificultăţile ei şi anumiţi factori care îi limitează răspândirea, bananele ar putea deveni un bun substitut pentru cartofi, în unele regiuni. (Nu toate bananele sunt dulci; unele varietăţi – numite plantains – sunt mai curând făinoase, asemănătoare ca textură cu cartoful.)
Grâul – descris în raport drept cea mai importantă sursă de calorii şi proteine vegetale, la ora actuală – va avea o soartă dificilă, cred experţii; în ţările în curs de dezvoltare, preţurile mai mari obţinute pentru bumbac, porumb şi soia au determinat deja agricultorii să prefere aceste culturi şi să le aloce terenurile cele mai bune, în vreme ce grâul este tot mai mult cultivat pe terenuri de calitate inferioară, unde va fi mai vulnerabil la stresul provocat de schimbările climatice.
Un înlocuitor al grâului ar putea deveni cassava, care tolerează o varietate mare de condiţii climatice.
Una dintre preocupările specialiştilor este legată de asigurarea necesarului de proteine. Soia, care este o sursă obişnuită de proteine în ziua de azi, este, din păcate, foarte susceptibilă la schimbările climatice. O alternativă ar fi Vigna unguiculata (numită în Africa sub-sahariană „carnea săracului”), rezistentă la secetă, care creşte bine în zone calde, are un conţinut important de proteine în boabe, iar tulpinile sunt şi ele utile, putând fi folosite drept furaj pentru animale. În unele ţări, precum Nigerai şi Niger, mulţi fermieri au trecut deja de la cultivarea bumbacului la cea a plantei Vigna unguiculata.
Raportul precizează că s-ar putea să asistăm şi la schimbări în ceea ce priveşte sursele de proteine animale; de pildă, trecerea la creşterea unor animale mai mici. De altfel, această schimbare e deja pe drum: în sudul Africii, se remarcă o tendinţă recentă a oamenilor de a creşte mai curând capre decât vite, caprele fiind mai uşor de crescut în condiţii de secetă.
Sursa: BBC News