Home » D:News » Oamenii de ştiinţă pot afla ce visezi înainte să te trezeşti, graţie unei noi tehnologii

Oamenii de ştiinţă pot afla ce visezi înainte să te trezeşti, graţie unei noi tehnologii

Oamenii de ştiinţă pot afla ce visezi înainte să te trezeşti, graţie unei noi tehnologii
Publicat: 29.10.2012
Oamenii de ştiinţă au descoperit o metodă prin care pot afla ce visează un om chiar în timp ce acesta doarme.

O echipă de cercetători coordonaţi de Yukiyasu Kamitani, un specialist din cadrul ATR Computational Neuroscience Laboratories din Kyoto, a folosit aparate de imagistică funcţională (fMRI) pentru a scana creierul a trei persoane în timp ce acestea dormeau, înregistrându-le totodată undele cerebrale cu ajutorul aparatelor de electroencefalografie (EEG).

Cercetătorii au trezit participanţii atunci când au detectat un tipar al undelor cerebrale asociat viselor, i-au întrebat ce au visat, şi apoi le-au cerut să se culce la loc.

Experimentul a fost efectuat în secvenţe de trei ore, ce au fost repetate de 7-10 ori în zile diferite pentru fiecare participant. În timpul fiecărei secvenţe participanţii erau treziţi de 10 ori pe oră. Fiecare voluntar a raportat de-a lungul unei ore 6-7 vise cu elemente vizuale, astfel că cercetătorii au acumulat în total aproximativ 200 de vise.

Majoritatea viselor reflectau experienţe tipice, de zi cu zi, însă unele conţineau şi evenimente neaşteptate, precum un dialog cu un actor celebru. Cercetătorii au extras cuvintele cheie din rapoartele verbale ale participanţilor şi au ales 20 de categorii, precum „maşină”, „bărbat”, „femeie” sau „computer”, ce apăreau mai des în aceste rapoarte.

Apoi, Kamitani şi colegii săi au selectat fotografii ce reprezentau fiecare categorie, au scanat creierul participanţilor în timp ce aceştia se uitau la respectivele fotografii şi apoi au comparat tiparele de activitate cerebrală înregistrate înainte ca voluntarii să fie treziţi.

Cercetătorii au analizat activitatea din zonele V1, V2 şi V3 ale creierului, care joacă un rol important în etapele timpurii ale procesării vizuale şi care codifică elementele de bază ale scenelor vizuale, precum contrastul sau orientarea marginilor. De asemenea, oamenii de ştiinţă au studiat alte regiuni care joacă un rol în funcţiile vizuale avansate, precum recunoaşterea obiectelor.

În 2008, Kamitani şi colegii săi au relatat că pot decodifica activitatea cerebrală asociată etapelor timpurii ale procesării vizuale pentru a reconstrui pe baza acestora imaginile arătate participanţilor. Acum, cercetătorii au descoperit că activitatea înregistrată n regiunile cerebrale ce joacă un rol în funcţiile vizuale avansate poate fi folosită pentru a prezice cu acurateţe conţinutul viselor oamenilor.

„Am construit un model pentru a prezice dacă vreuna dintre cele 20 de categorii de conţinut era prezentă în visele participanţilor”, a declarat Kamitani. „Analizând activitatea cerebrală înregistrată cu 9 secunde înainte să trezim participanţii, puteam să prezicem dacă visul acestora conţinea un bărbat, de exemplu, cu o acurateţe de 75%-80%”, a explicat cercetătorul.

Rezultatele studiului sugerează că visele şi percepţia vizuală folosesc aceleaşi mecanisme din regiunile cerebrale ce joacă un rol în funcţiile vizuale avansate.

„Această cercetare este interesantă şi captivantă. Pe lângă faptul că sugerează că visele folosesc aceleaşi zone din creier folosite atunci când suntem treji pentru reprezentări vizuale, studiul sugerează totodată că amintirea viselor se bazează pe memoria de termen scurt, pentru că decodarea viselor era mai eficientă cu câteva secunde înainte de trezire”, a comentat Jack Gallant, un specialist în neuroştiinţe din cadrul Universităţii California.

Kamitani şi colegii săi intenţionează acum să colecteze date similare din faza de somn REM (rapid eye movement), asociată la rândul său viselor. „Acest efort urmează să fie unul mult mai dificil, pentru că va trebui să aşteptăm cel puţin o oră până când participanţii la studiu vor atinge această fază de somn, însă va merita să facem acest efort, căci o mai bună înţelegere a conţinutului viselor şi a relaţiilor pe care acestea le au cu activitatea cerebrală ne va permite să înţelegem funcţia viselor”, a concluzionat cercetătorul japonez.

Sursa: Nature

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Conexiunile sociale ne schimbă microbiomul, sugerează un studiu
Conexiunile sociale ne schimbă microbiomul, sugerează un studiu
Ce este „paradoxul coastei”?
Ce este „paradoxul coastei”?
Galaxiile UFO, ciudățeniile cosmice pe care astronomii le pot vedea abia acum, cu ajutorul Telescopului Webb
Galaxiile UFO, ciudățeniile cosmice pe care astronomii le pot vedea abia acum, cu ajutorul Telescopului Webb
Pregătiri pentru război în Europa: Țara care va găzdui 800.000 de militari NATO
Pregătiri pentru război în Europa: Țara care va găzdui 800.000 de militari NATO
Cum a intoxicat propaganda nazistă România
Cum a intoxicat propaganda nazistă România
Autoritățile italiene au recuperat artefacte în valoare de 8 milioane de euro excavate ilegal
Autoritățile italiene au recuperat artefacte în valoare de 8 milioane de euro excavate ilegal
Secretariatul lui Moș Crăciun s-a redeschis în Franța
Secretariatul lui Moș Crăciun s-a redeschis în Franța
Disneyland Paris a introdus prețuri dinamice pentru biletele de intrare
Disneyland Paris a introdus prețuri dinamice pentru biletele de intrare
Motive să fim optimiști: Inovațiile din știință care fac lumea mai bună
Motive să fim optimiști: Inovațiile din știință care fac lumea mai bună
Noor Inayat Khan, prințesa spioană. A strigat „Libertate” înainte să fie împușcată în cap de naziști
Noor Inayat Khan, prințesa spioană. A strigat „Libertate” înainte să fie împușcată în cap de naziști
Oamenii de știință au dezvăluit coroana unei găuri negre pentru prima dată
Oamenii de știință au dezvăluit coroana unei găuri negre pentru prima dată
Clara Barton, creatoarea Crucii Roșii Americane. „Mi-aș dori doar să pot lucra pentru un scop anume”
Clara Barton, creatoarea Crucii Roșii Americane. „Mi-aș dori doar să pot lucra pentru un scop anume”
Maurice Jarre, unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzică de film. Tatăl muzicianului Jean Michel Jarre
Maurice Jarre, unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzică de film. Tatăl muzicianului Jean Michel Jarre
Jean Michel Jarre, Nașul muzicii electronice. „Pentru mine, muzica electronică este la fel ca gătitul: este o activitate organică senzuală în care poți amesteca ingrediente”
Jean Michel Jarre, Nașul muzicii electronice. „Pentru mine, muzica electronică este la fel ca gătitul: este o activitate ...
Ce întâmplă cu sănătatea oamenilor de peste 50 de ani care folosesc Internetul?
Ce întâmplă cu sănătatea oamenilor de peste 50 de ani care folosesc Internetul?
Femeile dorm mai puțin și se trezesc mai des decât bărbații
Femeile dorm mai puțin și se trezesc mai des decât bărbații
Test de cultură generală. Câte laturi are Marea Piramidă din Giza?
Test de cultură generală. Câte laturi are Marea Piramidă din Giza?
„Stocarea cuantică” este mai aproape de realitate după ce oamenii de știință au rezolvat o problemă veche de 10 ani
„Stocarea cuantică” este mai aproape de realitate după ce oamenii de știință au rezolvat o problemă veche de 10 ani