Structura minţii umane este mai înclinată spre religie decât spre ştiinţă, arată un nou studiu

Deşi explicaţiile teleologice (conform cărora orice are un scop) sunt omniprezente în religiile lumii, un exemplu fiind ideile creaţioniste referitoare la originea Pământului, acestea sunt de obicei discreditate de către ştiinţă. Atunci când oamenii de ştiinţă au timp să analizeze motivele pentru care obiectele naturale şi evenimentele naturale există, aceştia resping în mod explicit ipotezele teleologice, preferând explicaţiile cauzale. Cu toate acestea, studiul efectuat de Deborah Kelemen şi de echipa sa a arătat că în momentele când oamenii de ştiinţă trebuie să gândească sub presiune, având la dispoziţie o perioadă limitată de timp, iese la iveală tendinţa umană de a atribui naturii un scop. Rezultatele acestei cercetări reprezintă cea mai convingătoare dovadă în favoarea ipotezei ce susţine că mintea umană prezintă o preferinţă înrădăcinată spre explicaţiile teleologice, preferinţă care se manifestă încă din cele mai timpurii stagii ale dezvoltării umane.

Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au întrebat un grup de oameni de ştiinţă de la cele mai prestigioase universităţi americane să judece un set de afirmaţii, precum „copacii produc oxigen pentru ca animalele să poată respira” sau „Pământul are un strat de ozon pentru a se proteja de razele ultraviolete”. Un grup de cercetători era nevoit să judece aceste afirmaţii într-un timp rapid, pe când specialiştii din grupul de control aveau timp nelimitat la dispoziţie. 

• Kim Jong Un a avertizat că țara sa nu a fost niciodată mai aproape de un…
• Într-un celebru oraș antivaccinist, malaria face ravagii printre copii

Cercetătorii au descoperit că oamenii de ştiinţă care erau nevoiţi să răspundă sub presiunea timpului prezentau un grad mult mai mare de acceptare a afirmaţiilor nonştiinţifice, ce explicau fenomenele naturale în funcţie de scop, decât colegii lor care aveau timp nelimitat la dispoziţie şi care respingeau explicaţiile telelologice. 

Un alt studiu efectuat ulterior de echipa lui Kelemen a arătat că, în ciuda faptului că beneficiaseră de ani de educaţie ştiinţifică, chimiştii, geologii şi fizicienii erau la fel de predispuşi la acceptarea afirmaţiilor nonştiinţifice ca profesorii de engleză şi de istorie, ale căror cunoştinţe ştiinţifice erau mult mai reduse.

„Rezultatele acestor studii sunt cu adevărat surprinzătoare”, a comentat Kelemen. „Chiar dacă educaţia ştiinţifică avansată reduce nivelul de acceptare a afirmaţiilor nonştiinţifice, teleologice, ea nu poate elimina această tendinţă umană, înrădăcinată încă din primii ani, de a căuta un scop în natură. Se pare că minţile umane sunt în mod natural mai înclinate spre religie decât spre ştiinţă”, a concluzionat cercetătoarea. 

„Acest studiu interesant arată cum, în ciuda educaţiei ştiinţifice, oamenii tind să dorească să dea un înţeles şi un scop acţiunilor lor şi ale celorlalte persoane. Cel mai probabil, acest lucru se datorează dorinţei noastre de a avea un control asupra vieţii noastre şi dorinţei ca viaţa să aibă un scop. De aceea tindem spre o religie sau alta, pentru o explicaţie asupra vieţii şi morţii, chiar dacă această explicaţie nu are nicio bază ştiinţifică sau logică”, a explicat psihologul Dr. Hugh Koch.

Studiul este publicat în ediţia din luna octombrie a publicaţiei ştiinţifice Journal of Experimental Psychology.

Surse: Science Daily, British Psychological Society