Abilitatea de a ţine jumătate din creier treaz în mod continuu este un atu esenţial pentru supravieţuirea acestui mamifer, cred cercetătorii. Aceasta le permite să revină la suprafaţă periodic pentru a respira şi să fie în mod constant atenţi la apariţia potenţialilor prădători.
O echipă de cercetători din California au testat doi delfini cu bot gros, măsurându-le capacitatea de a comunica prin ecolocaţie de-a lungul unei perioade îndelungate, care ar fi dus la epuizarea altor animale.
Cei doi delfini, un mascul numit Nay şi o femelă numită Say, erau ţinuţi într-un ţarc în care aveau ca sarcină identificarea unor ţinte sonare. Cele opt ţinte erau formate dintr-un dispozitiv care recepţiona sunetele emise de delfini, emiţând „ecouri”.
Atunci când un delfin detecta un ecou de la o ţintă activă, reacţiona prin apăsarea unui dispozitiv. Dacă detectau corect, delfinii activau un sunet şi primeau drept recompensă un peşte. În cazul în care greşeau, nu se auzea niciun sunet şi nu primeau nicio recompensă.
De-a lungul a trei sesiuni desfăşurate în cinci zile consecutive, ambii delfini au avut rate de succes foarte mari, de până la 99%. Femela a avut rezultate mai bune, astfel că cercetătorii au continuat să o testeze, intenţionând să continue experimentele timp de 30 de zile. Din cauza unei furtuni, studiul a fost opri după doar 15 zile, timp în care oamenii de ştiinţă au remarcat că Say continua să obţină rezultatele la fel de bune.
Dr. Brian Branstetter, reprezentantul organizaţiei National Marine Mammal Foundation, afirmă că „aceste creaturi maiestuoase sunt veritabile straje de neclintit ale oceanelor”. Branstetter a explicat că „viaţa în oceane este solicitantă, ceea ce a dus ca aceşti delfini să dezvolte capacităţi incredibile, una dintre acestea fiind aceea de putea rămâne vigilenţi pentru o perioadă îndelungată, poate chiar fără limite”.
Măsurătorile creierului au confirmat că aceste creaturi sunt capabile de „somn uniemisferic” – adică dorm cu doar o parte a creierului. De multe ori, atunci când delfinii dorm în acest mod, ţin doar un ochi deschis.
Majoritatea populaţiilor de delfini sunt expuse la un risc constant de atacuri din partea rechinilor, astfel că vigilenţa de care dau dovadă le permite să evite aceste ameninţări.
„Din punct de vedere antropomorf, abilitatea acestor delfini de a monitoriza în continuu mediul în care se găsesc, zile în şir, pare de-a dreptul extremă. Cu toate acestea, ecologia biologică, senzorială şi cognitive a acestor animale este unică şi solicitantă. Dacă delfinii ar dormi precum animalele terestre, s-ar putea îneca. Dacă nu ar fi vigilenţi, ar deveni o pradă uşoară. Drept rezultat, aceste abilităţi aparent «extreme» sunt, de fapt, normale, nespectaculoase şi necesare supravieţuirii”, au explicat cercetătorii.
Surse: The Telegraph, PloS One