Roca are o compoziţie mult mai complexă decât se aşteptau oameni de ştiinţă, bazându-se pe analize ale rocilor realizate în cursul misiunilor anterioare pe Marte.
Roca prezintă similarităţi cu unele roci terestre rare, din categoria rocilor magmatice (formate prin solidificarea magmei), care se găsesc în interiorul Pământului.
Pe Tera, rocile de acest tip se formează, de obicei, în cursul unor procese care au loc în mantaua terestră, la adâncime mare, prin cristalizarea magmei relativ bogate în apă, la presiune ridicată.
„Jake Matijevic” este considerată de specialişti drept o rocă marţiană oarecum neobişnuită: are un conţinut mare de sodiu şi potasiu (asemănător cu cel întâlnit în rocile terestre din grupa feldspaţilor) şi un conţinut scăzut de magneziu şi fier, după cum arată analizele realizate de spectrometrul cu raze X (APXS – Alpha Particle X-Ray Spectrometer) montat pe braţul lui Curiosity. „Jake” este prima rocă marţiană analizată cu acest instrument şi a 13-a analizată cu ajutorul instrumentului Chemistry and Camera (ChemCam).
În următoarea etapă a misiunii, Curiosity va analiza prima mostră de sol marţian, ce va fi colectată de pe un teren nisipos denumit Rocknest, unde roverul va rămâne timp de aproximativ 3 săptămâni. Apoi, va urma forarea într-o bucată de rocă – pe care oamenii de ştiinţă urmează să o aleagă – şi analiza pulberii rezultate.
În acest mod sunt testate, rând pe rând, toate instrumentele de la bordul roverului marţian şi sunt adunate informaţii care să arate dacă pe Marte există condiţii propice pentru dezvoltarea microorganismelor.
Sursa: Science Daily