Curiosity a descoperit pe Planeta Roşie forme de relief ce par să fie albii secate ale unor foste râuri; ipoteza este susţinută de prezenţa pietricelelor rotunjite, ce par să fi fost modelate astfel de ape.
Nu chiar o surpriză absolută, căci oamenii de ştiinţă bănuiau că pe Marte ar fi existat cândva apă, acesta fiind motivul pentru care au ales Craterul Gale ca loc pentru amartizarea lui Curiosity: fotografiile realizate din spaţiu sugerau că aici existase apă.
În schimb, nu s-au descoperit până acum urme de materie organică.
La ora actuală, Marte e o planetă deşertică, rece, dar conform studiilor geologice e posibil să fi fost, cândva, mai caldă şi mai umedă.
Cele mai recente imagini transmise de Curiosity susţin acestă ipoteză. Pietrele fotografiate, cu forme rotunjite, amintesc de prundişul de râu, iar mărimea lor (unele sunt cât o minge de golf) arată că nu ar fi putut fi transportate de vânt, astfel încât ipoteza existenţei, în trecut, a apelor curgătoare devine tot mai plauzibilă.
Destinaţia finală a lui Curiosity este Muntele Sharp, care se înalţă în centrul Craterului Gale şi unde – speră oamenii de ştiinţă – există şanse ca roverul să descopere urme de materie organică, un element esenţial pentru a fundamenta teoria existenţei pe Marte, în trecut, a unor forme de viaţă.
Sursa: Mail Online
Sursa foto: NASA