La mamifere, mama şi fetusul fac schimb de ADN şi de celule în timpul sarcinii. Alte studii au arătat că celulele fetale pot rămâne în sângele şi oasele mamei timp de decenii, această afecţiune purtând numele de microhimerism. ADN-ul străin rămas în corpul mamei poate avea atât efecte pozitive, cât şi negative, sugerează cercetările. Celulele pot contribui la sănătatea mamei prin susţinerea procesului de refacere a ţesutului şi prin îmbunătăţirea sistemului imunitar, însă pot provoca şi efecte adverse, precum reacţii autoimune.
Cercetătorii au vrut să afle modul în care aceste celule fetale afectează creierul mamei. Oamenii de ştiinţă identificaseră fenomenul de microhimerism fetal în creierul şoarecilor, însă acest fenomen nu fusese observat în cazul oamenilor. De aceea, o echipă condusă de un cercetător specializat în autoimunitate, J. Lee Nelson de la Fred Hutchinson Cancer Research Center din Seattle, a extras mostre din creierul a 59 de femei ce muriseră la vârste cuprinse între 32 şi 101 ani. Prin efectuarea unui test specific ce identifica o genă prezentă în cromozomul Y, cercetătorii au descoperit dovezi ce atestau prezenţa ADN-ului masculin în creierele a 63% de femei. ADN-ul masculin era răspândit în mai multe regiuni ale creierului.
Pentru că anumite studii sugerau că riscul de Alzheimer creşte pe măsură ce numărul sarcinilor este mai mare, cercetătorii au examinat creierele pentru a detecta această afecţiune, dorind să observe dacă există vreo corelaţie între prezenţa acesteia şi microhimerism. Din cele 59 de femei, 33 prezentau dovezi ale bolii Alzheimer, dar, spre surprinderea oamenilor de ştiinţă, cele care suferiseră de această boală aveau mult mai puţin ADN masculin în creierul lor faţă de cele 26 de femei ce nu fuseseră afectate de Alzheimer.
Cercetătorii nu sunt siguri că acest lucru înseamnă că ADN-ul fetal masculin protejează femeile de Alzheimer. „Mie acest studiu îmi sugerează că prezenţa celulelor fetale în creierul femeilor are un efect preventiv”, afirmă cardiologul Hina Chaudhry de la Şcoala de Medicină Mount Sinai din New York City.
Într-un studiu publicat anul trecut, Chaudhry şi colegii săi au descoperit că, la şoareci, celulele fetale migrează spre inima mamei, diferenţiindu-se în celule cardiace funcţionale care accelerează procesul de refacere a ţesutului cardiac deteriorat. Aşadar, spune Chaudhry, un lucru similar ar putea avea loc atunci când aceste celule fetale migrează spre creier. „Fac pariu că aceste celule pătrund în creierul matern şi se diferenţiază în neuroni”, spune Chaudhry.
O altă cercetare efectuată pe şoareci şi publicată în 2010 a arătat că celulele fetale migrează în creierul mamei şi se maturizează, devenind neuroni. J. Lee Nelson afirmă că este neclar, însă, dacă acelaşi lucru se petrece şi în rândul oamenilor. „Trebuie să spunem că nu ştim sigur. Sper că acest tip de cercetare va fi efectuat în viitor, dar este foarte greu să obţinem mostre de la oameni”, a explicat cercetătorul.
Sursa: ScienceMag