După 28 de ani, cercetătorii au descoperit o nouă specie de maimuţă, neştiută lumii până acum (FOTO)

Noua specie poartă numele de Cercopithecus Lomamiensis. În schimb, localnicii din zona pădurii Lomami din Congo, unde aceasta trăieşte, au denumit-o Lesula.

Cercetătorii nu se aşteptau ca în această epocă, în care suprafaţa Pământului a fost fotografiată în întregime din satelit şi pusă la dispoziţie publicului pe Internet, să mai fie posibilă descoperirea unei noi specii de maimuţă.

• Iată cum roboții de la Boston Dynamics „urează” un Crăciun fericit!
• OpenAI anunță noi modele de Inteligență Artificială

„Nu am fi crezut niciodată că vom găsi o nouă specie acolo”, explică John Hart, coordonatorul efortului ştiinţific, „însă bazinul Lomami se întinde pe o suprafaţă foarte mare, foarte puţini biologi explorându-l până acum”.

Procesul ştiinţific ce a dus la identificarea noii specii a fost unul riguros, însă descoperirea se datorează unei întâmplări norocoase.

„Echipa noastră de teren a efectuat o oprire de rutină în Opala, aşezarea cea mai apropiată de pădurea în care lucrăm de obicei”, a povestit Hart.

Membrii echipei au văzut o maimuţă ciudată care era legată de un par. Aceasta era animalul de companie al lui Georgette, fiica directorului şcolii din sat. Copilul adoptase maimuţa atunci când mama acesteia fusese omorâtă de un vânător în pădure. Tatăl ei a explicat cercetătorilor că este vorba de o Lesula, o maimuţă cunoscută de vânătorii din acea zonă a pădurii.

Cercetătorii au făcut poze cu maimuţa şi i le-au arătat lui Hart. „Am văzut din prima că este vorba despre ceva complet diferit. Arăta ca o maimuţă care trăieşte mai la est, însă coloritul era complet diferit”. Respectiva specie este maimuţa cu faţă de bufniţă (Cercopithecus hamlyni), însă imaginile realizate de echipa de cercetători arătau că maimuţa fotografiată prezenta o morfologie distinctă.

Chiar dacă aspectul exterior al celor două maimuţe era diferit, acestea ar fi putut aparţine aceleiaşi specii. De aceea, Hart a apelat la o echipă de geneticieni şi antropologi pentru a afla adevărul.

Studiul exhaustiv a durat trei ani, iar dovezile au arătat că, într-adevăr, este vorba despre o nouă specie.

Analiza 3D a craniilor celor două maimuţe a arătat că Lesula prezintă orbite mai mari şi alte diferenţe minore, dar semnificative.

Studiile genetice au confirmat la rândul lor că este vorba despre altă specie. Cercetătorii de la Universităţile New York şi Florida Atlantic au identificat în urma studiilor genetice un strămoş comun al celor două specii de maimuţe. Specialiştii cred că cele două maimuţe au evoluat separat după ce o serie de râuri au despărţit habitatele acestora.

„Testele de laborator, alături de munca pe teren şi de analiza genetică au arătat că este vorba de două specii diferite. Cele două specii s-au separat acum câteva milioane de ani. Acest lucru demonstrează că încă mai există locuri pe Terra despre care ştim foarte puţine lucruri”, a declarat Christopher Gilbert, un antropolog ce a luat parte la studiu.

Lesula trăieşte pe o arie de 17.000 de kilometri pătraţi între râurile Lomani şi Tshuapa. Până de curând, aceasta era una dintre cele mai puţin explorate zone împădurite din Congo.

Hart speră că această descoperire extraordinară va duce la o reînnoire a efortului de a salva pădurile din Africa centrală, a căror supravieţuire este ameninţată de braconieri, hoţii de lemne şi de guvernele slabe din zonă. Hart afirmă că aceste păduri sunt o importantă sursă de descoperiri ştiinţifice, jucând totodată un rol cheie în biodiversitatea planetei.

Acum, cercetătorul a creat Fundaţia Lukuru, urmând să lucreze alături de autorităţile congoleze pentru a crea un nou parc naţional în bazinul Lomani, înainte ca acesta să-şi piardă biodiversitatea. „Vrem să transformăm Lesula într-o specie emblematică ce poartă în numele întregii faune un mesaj în favoarea conservării”, spune Hart.

Cu toate acestea, primul exemplar de Lesula descoperit – animalul de companie al lui Georgette – nu a avut o soartă prea bună. La un moment-dat, Georgette a lăsat maimuţa să fie liberă, în pădure. „Se pare că cineva a capturat-o, până la urmă. Cel mai probabil a ajuns în oala de gătit a cuiva”, a declarat Hart. Cercetătorul speră ca acum autorităţile să elaboreze măsuri de protecţie care să prevină ca şi celelalte exemplare din această specie să aibă aceeaşi soartă.

Sursa: CNN / Sursa foto: Terese Hart