Continuând săpăturile pentru descoperirea mai multor artefacte, cercetătorii au descoperit un alt mormânt subteran creat de o populaţie care idolatriza apa. Mai mult, cercetările indică faptul că acest mormânt a fost proiectat astfel încât să se inunde.
Oamenii de ştiinţă apreciază descoperirile despre care spun că au potenţialul de a aduce noi informaţii cu privire la structurile politice şi religioase din regiunea Andean. Mormântul subteran, vechi de aproape 800 de ani relevă detalii preţioase cu privire la structurile sociale în care era organizată această populaţie de pe teritoriu Lambayeque.
În mormântul inundat s-au găsit osemintele a patru indivizi, unul dintre ei fiind împodobit cu perle şi coliere de scoici, decoraţii ce indică bogăţia şi statutul social al persoanei decedate. Deocamdată, oamenii de ştiinţă nu au identificat sexul acesteia, dar presupun că între ea şi femeia găsită în mormântul superior exista fie o relaţie de rudenie, fie una religioasă sau politică. Despre celelalte trei persoane, oamenii de ştiinţă cred că au fost îngropate pentru a-l acompania pe defunct în lumea de dincolo.
Feţele celor doi defuncţi de statut înalt, din cele două morminte, au fost acoperite cu foiţe de cupru, iar decoraţiunile pentru urechi, pe care le purtau în momentul înmormântării, erau similare.
Diagramă care arată mormintele nou descoperite din Lambayeque. Prinţesa din mormântul superior a fost găsită şezând, în timp ce corpurile din cel de-al doilea mormânt erau întinse la orizontală. Linia punctată indică nivelul apei din mormânt.
Deşi în această regiune au mai fost descoperite morminte, este pentru prima dată când se găsesc două astfel de gropi suprapuse, create pentru oameni veneraţi.
Populaţia Lambayeque, cunoscută şi sub numele de Sicán, şi-a creat aşezările de-a lungul coastei peruane, cu aproape 100 de ani înaintea incaşilor.
Mormântul suprapus a fost descoperit într-un complex ceremonial numit Chotuna-Chornancap, din apropierea oraşului Chiclayo, iar noile descoperiri ar putea lămuri unele lucruri legate de modul în care s-a format comunitatea. În folclor se vorbeşte despre un fondator mitic, numit Naymlap, care a ajuns în Peru navigând cu pluta pe mare şi care a păşit pe cochilii sparte de moluşte Spondylus. Legenda spune că atunci când a murit, întemeietorul culturii Lambayeque s-a transformat într-o pasăre.
„Aceste concepte, apă şi pasăre, fac parte din credinţa lor şi îi ajutau să înţeleagă viaţa şi moartea”, a explicat coordonatorul studiului, Wester La Torre. El a mai declarat că mormântul nou descoperit a fost proiectat astfel încât să se inunde şi să asigure feritilitatea culturilor agricole din zonă. Această populaţie a prosperat timp de 600 de ani, din anul 800, până în 1375, într-un mediu mercurial. Pentru a practica agricultura în deşert, ei au creat sisteme de irigaţie foarte complxe şi extinse. De asemenea, ei ştiau că ploile torenţiale, care erau foarte rare, aveau capacitatea de a provoca ravagii la fel de mari ca ariditatea.
De aseamenea, această practică de înmormântare ar putea lega obiceiurile celor din cultura Lambayeque cu alte culturi precum cea incaşă, în care se credea că decedatul devine o sămânţă ce trebuie îngropată pentru a încolţi.
Sursa: National Geographic