Studiul a fost efectuat pe datele colectate de-a lungul a 26 de ani de la 143.917 participanţi din 67 de ţări. Participanţilor la sondaje le erau prezentate o serie de concepte, printre care cel de „rai” şi de „iad”, şi erau întrebaţi dacă cred sau nu în ele. Cercetătorii au descoperit că în societăţile în care mai multe persoane credeau în rai decât în iad rata infracţionalităţii era mai mare, iar cu cât diferenţa de credinţă între cele două concepte era mai mare, cu atât rata infracţionalităţii creştea.
Cercetătorii au descoperit că relaţia dintre credinţa în iad şi rata infracţionalităţii este atât de puternică, încât este un mai bun predictor al ratei criminalităţii decât factorii economici, precum Produsul Intern Brut sau rata inegalităţii din societatea studiată.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că această relaţie rămâne valabilă în majoritatea ţărilor de pe Terra, indiferent de religia de care aparţin oamenii intervievaţi.
Azim Shariff, unul dintre cercetătorii care au efectuat acest studiu, afirmă că „momentan, putem doar să speculăm asupra mecanismelor ce stau la baza acestei relaţii, însă este posibil ca oamenii care nu cred în posibilitatea unei pedepse în viaţa de apoi să simtă că pot evita consecinţele neplăcute ale comportamentului imoral”.
În cazul României, diferenţa dintre cei ce cred în rai şi cei ce cred în iad este mai mică de 10%, astfel că ţara noastră aparţine ţărilor cu o rată a infracţionalităţii redusă:
Surse: The Economist, PLoS ONE, Practical Ethics