Proiectul este elaborat de Universitatea din Miami, SUA, sub conducerea dr. Gecheng Zha.
Avionul supersonic bidirecţional are o formă aproximativ rombică, având două aripi mai scurte şi două mai lungi.
Când se ridică de la sol, cu viteze subsonice, foloseşte, pentru o portanţă sporită, aripile lungi, care îi permit decolarea. Avionul înaintează pe direcţia axei scurte, aripile lungi fiind orientate lateral.
Odată ajuns în straturile superioare ale atmosferei însă, la viteze supersonice, aripile lungi ar crea o rezistenţă prea mare la înaintare.
Atunci, avionul – fără a executa niciun viraj – îşi schimbă totuşi direcţia de înaintare, deplasându-se pe direcţia axei lungi: aripile lungi devin „coada” şi „capul” aeronavei, în vreme ce aripile scurte se află acum lateral, perpendicular pe direcţia mişcării.
Finanţarea primită de la NASA va permite echipe care dezvoltă proiectul să îşi continue cercetările, realizând simulări computerizate şi teste în tunelul de vânt.
Totuşi, vor mai trece câteva decenii până când va putea fi gata un prototip care să utilizeze această tehnologie.
Sursa: Mail Online
Credit imagini: Dr. Gecheng Zha