O inovaţie fără precedent ce va revoluţiona lumea computerelor va fi dezvăluită în această săptămână

Echipa de cercetători din întreaga lume ce a reuşit să atingă acest progres extraordinar va dezvălui mai multe detalii în cursul acestei săptămâni, în cadrul British Science Festival, eveniment ce va avea loc în Aberdeen.

Pe termen scurt, cercetătorii vor folosi această tehnologie pentru a securiza serviciile de comunicaţii folosite de telefoane mobile şi de computere, făcând ca operaţiunile de zi cu zi, precum banking-ul online şi cumpărăturile pe internet, să fie mult mai sigure. De asemenea, telefoanele mobile vor fi protejate de tentativele de hacking.

Tehnologia cuantică reprezintă un vechi deziderat al cercetătorilor din întreaga lume. Cipul cuantic conceput de oamenii de ştiinţă este produs din siliciu, funcţionează pe bază de lumină şi este de mii de ori mai mic decât cipurile de sticlă folosite până acum. Acest cip va permite producerea în masă a tehnologiilor cuantice, permiţând mai întâi fabricarea de telefoane mobile complet sigure, ca apoi să deschidă calea spre computere cuantice ultra-rapide.

Fabricarea cipurilor cuantice din siliciu oferă un mare avantaj: permite ca acestea să fie compatibile cu dispozitivele electronice moderne. Conform lui Jeremy O’Brien, profesor de fizică la Universitatea Bristol, unde îşi desfăşoară activitatea echipa de cercetători, procesoarele cuantice ar putea fi integrate în circuitele microelectronice convenţionale în următorii 3-5 ani.

Cercetarea a fost realizată în colaborare cu mai multe companii specializate în tehnologia de ultimă oră (precum Toshiba, Nokia şi Oclaro) şi cu Universităţile Heriot-Watt din Scoţia şi Delft din Olanda. Specialiştii susţin că acest efort ştiinţific reprezintă un pas esenţial spre miniaturizarea computerelor cuantice optice.

Antti Niskanen, cercetător-şef în cadrul Nokia Research Centre din Cambridge, a oferit mai multe detalii despre noua tehnologie: „Înţelegerea fotonicii cuantice deschide calea spre noi cercetări în domeniul securităţii, senzorilor şi a procesării informaţiei. Securizarea datelor personale, capacitatea unui dispozitiv de a înţelege lumea din jurul său şi abilitatea de interpreta rapid aceste informaţii reprezintă beneficii de care vor avea parte în viitor utilizatorii dispozitivelor mobile”.

Noul cip este creat din siliciu, la fel ca microprocesoarele existente în computerele şi smartphone-urile folosite astăzi. Spre deosebire de cipurile de siliciu convenţionale, ce funcţionează controlând curentul electric, cipurile cuantice manipulează particule de lumină (fotoni) pentru a efectua calcule. În principiu, un dispozitiv de computaţie cuantic dotat cu 100 de fotoni ar putea rezolva simultan trilioane de ecuaţii.

Deoarece noua tehnologie apelează la aceleaşi tehnici de fabricaţie folosite în mod curent pentru cipurile din siliciu convenţionale, un producător poate crea uşor milioane de cipuri cuantice. Noile circuite sunt compatibile cu infrastructura de fibră optică folosită astăzi în comunicaţiile în bandă largă, deoarece operează la aceleaşi lungimi de undă. „Reţele globale de comunicaţii, incluzând internetul, funcţionează cu ajutorul fibrei optice prin care lumina transmite informaţii cu viteze înalte între ţări, oraşe şi clădiri”, explică Mark Thompson, director adjunct al Centrului pentru Fotonică Cuantică din cadrul Universităţii Bristol. „Dispozitivele noastre sunt compatibile cu aceste reţele, putem spune chiar că «vorbesc aceeaşi limbă»”, a adăugat Thompson.

Un computer cuantic poate rezolva probleme complexe, care în mod normal durează prea mult pentru a fi rezolvate chiar şi în cazul în care sunt folosite supercomputere. Printre aceste sarcini se numără analizele de risc financiar, recunoaşterea obiectelor din imagini, căutările în bazele de date şi conceperea unor noi materiale, medicamente şi alte dispozitive tehnologice complexe.

„Aşa cum tunelurile de vânt nu mai sunt folosite pentru proiectarea aeronavelor, fiind înlocuite de simulări computerizate, în viitor vom putea înlocui majoritatea laboratoarelor de chimie cu computere cuantice”, a concluzionat profesorul O’Brien.

Sursa: Financial Times